Indiferent dacă au sau nu nevoie de un anumit produs, ideea că l-ar cumpăra mai ieftin îi atrage ca un magnet. Și nu ne referim aici doar la generațiile de după Revoluție, ci și la cei care înainte de 1989 erau „abonații” cozilor la lapte, carne sau ouă.

Acum cozile s-au schimbat, se stă la rând pentru tigăi sau mașini de găurit, iar la raionul jucării este mai mereu coadă. În tot acest context, fluxul banilor în ceea ce privește comerțul nu este de neglijat. Cele mai multe tranzacții se fac în sectorul comerțului, iar faptul că România este mai mereu fruntașa Europei la consum ar trebui să ne dea de gândit. Problema este, însă, că din nou românii au ajuns să fie abonații creditelor de consum, să se împrumute pentru o saltea, un televizor sau un aragaz. În aceste condiții, nu putem să nu ne întrebăm dacă, într-adevăr, creșterea consumului este una reală.

Mai degrabă am putea spune că românii au intrat într-un cerc vicios, au ajuns dependenți de pliante, fluturași sau anunțuri cu reduceri, ieșind la „vânătoare” zi de zi pentru a prinde cele mai bune oferte. Faptul că totul este un joc psihologic făcut de marile lanțuri comerciale, că România a ajuns o ideală piață de desfacere și consum, se confirmă chiar prin campaniile de marketing duse de jucării din comerț. Exemplul cel mai la îndemână este fenomenul numit Black Friday – vinerea neagră a reducerilor. Dacă în urmă cu 4-5 ani, abia se auzise de aceste reduceri – care ar trebui să aibă loc în ultima vineri din luna noiembrie și să vizeze produse reduse cu cel puțin 50%, acum fie vară, fie iarnă, companiile au reduceri sub sloganul „Black Friday”.

Din păcate, însă, consumul nu se reflectă și în cumpărarea biletelor la teatru, spectacole sau în achiziția de cărți, România fiind printre codașele Europei atunci când vine vorba de „pofta” pentru cultură.

„Românii au ajuns abonații creditelor de consum, fiind prinși în jocul psihologic făcut de marii jucători de pe piața de marketing”