Sursa principală și, de fapt, preferată a organismului pentru energia zilnică se află în carbohidrați. Rezervele de carbohidrați din organism sunt relativ mici, acest macronutrient consumat în exces fiind transformat în organism în țesut adipos sau grăsime, lucru care conduce la creșterea nivelului de trigliceride și colesterol. Atunci când consumăm carbohidrați, tractul digestiv îi descompune în zaharuri, care sunt absorbite în sânge. Toți carbohidrații sunt transformați în glucoză, care este folosită direct de diferite organe și mușchi drept sursă de energie.

În mod tradițional, carbohidrații sunt împărțiți în două categorii, simpli sau complecși, clasificarea pornind de la structura lor moleculară.

1. Carbohidrații simpli sunt zaharuri cu o singura moleculă de zahăr (monozaharide): glucoza – zahărul care există în sânge, fructoza – zahărul din fructe și galactoza – zahărul din lapte sau cu două molecule de zahăr unite între ele (dizaharide): sucroza sau zaharoza – zahărul de consum, lactoza – zahărul din lapte și maltoza – zahărul din malț.

2. Carbohidrații complecși (polizaharidele) au în structură mai mult de 10 carbohidrați simpli și sunt întâlniți în fibrele alimentare, legume, leguminoase, cereale integrale.

Viteza de metabolizare a carbohidraților și efectul lor asupra glicemiei sunt descrise de indicele glicemic. Alimentele cu indice glicemic mare se digeră rapid și cresc mult glicemia, în vreme ce alimentele cu indice glicemic mic se absorb mai greu și cresc puțin glicemia, datorită prezenței fibrelor și grăsimilor din compoziție. Alimentele cu indice glicemic mare sunt pâinea albă, mierea, porumbul, cerealele rafinate, cartoful, alimente cu indice mediu – paste făinoase, orez integral, mazăre, pâine integrală, alimente cu indice glicemic mic – fasole, fructe.

Cu siguranță sunteți familiari cu termenul de carbohidrați „buni” și „răi”.

• Pe lista celor „buni”, pe care îi putem consuma regăsim legumele, fructele, leguminoasele, nucile și semințele, cerealele integrale, adică acele boabe care sunt întregi, neprocesate și nerafinate.

• Carbohidrații „răi”, cei de care ar fi indicat să ne ferim, sunt produsele de patiserie, pâinea albă, amidonul prăjit, amestecuri de cereale pentru micul dejun cu adaosuri de zahăr, budinci cu adaos de zahăr, băuturile carbogazoase, bomboanele, ciocolata.

„Carbohidrații sau glucidele reprezintă alimente ce trebuie consumate pentru a menține organismul în viață”