Adică, în funcţie de cel care plăteşte ori de cel care deţine puterea în stat. Dacă în perioada 2001-2004, exista suspiciunea că sondajele sunt „lucrate” în favoarea PSD, din 2005 încoace acuzele vizează transferul slugărniciei institutelor (a celor mai multe dintre ele) în slujba PD, respectiv a preşedintelui Traian Băsescu.
De remarcat că suspiciunile şi blamurile nu vin doar dinspre partidele care se consideră furate la capitolul procente, ci şi din partea unor institute de sondare a opiniei publice care au pretenţia că operează corect, onest cu datele. Chiar în aceste zile suntem martorii unui scandal izbucnit în sânul realizatorilor de sondaje.
Şeful BCS, Bruno Ştefan, acuză presiuni din partea unui cartel al institutelor de sondaje care acţionează în slujba Cotrocenilor. În mod direct, îl acuză pe consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu că a făcut presiuni asupra BCS şi a altor institute, considerate mai „mici”, pentru a le discredita, din cauză că n-au vrut să prezinte PD pe cai mari, înainte de alegeri.
N-o să intrăm în cearta iscată între institutele cu pricina. E problema lor, e obrazul lor pus în joc. Constatăm, în schimb, că există o criză de încredere a populaţiei în aceste institute de sondaj. Neîncrederea vine din faptul că una ni se spune şi realitatea este adeseori alta – nu neapărat total diferită, dar oricum discutabilă.
Controlorul de calitate al sondajelor este, în cele din urmă, scrutinul. Dacă între alegeri datele pot fi manipulate grosolan, lună de lună, pentru că nu există control, momentul alegerilor vine să pună parafa seriozităţii şi a onestităţii pe obrazul fiecărui institut.
Alegerile din 25 noiembrie au fost un asemenea moment. Ni se anunţa o prezenţă la votul pentru referendum de peste 60%; a fost de 26,5%. La ieşirea de la urne, sondajele dădeau că peste 91% din voturi au fost pentru „DA”; numărarea a arătat cu 10% mai puţin. PD era cotat adesea cu 40% şi peste, ca să obţină sub 29%.
Regula cercetării permite ca erorile să nu depăşească 3%, în plus ori în minus. Or, diferenţele sunt adesea uriaşe şi suspiciunile se adeveresc. De ce aceste manipulări? Pentru că procentele, „umflate” ori scăzute cu intenţie, influenţează trendul opţiunilor de vot. Nu ştim cât de mari sunt escrocheriile în domeniu, dar am ajuns să suspectăm şi uneori să credem că ele există.
Tristan Mihuţa
Citiți principiile noastre de moderare aici!