Seara portarilor

Poate aţi mai citit articole dedicate acestei zile pe diverse site-uri sau în presa locală. Din păcate n-a fost prezentă nicio televiziune, deşi sunt vreo patru din Arad care se înghesuie altădată la ştiri mult mai banale. Nici spectatorii nu s-au înghesuit, cu toate că, în sală se aflau destui foşti fotbalişti la care mergeau să-i vadă şi la antrenamente sute de admiratori nu numai la meciurile oficiale.Încet , încet fenomenul ” fotbal” se diluează în oraşul nostru, discuţiile mai aprinse limitându-se doar la situaţia ” va fi sau nu va fi” ceva la UTA. Cei ce nu au fost ieri după-amiază în Polivalentă, au pierdut parfumul aducerilor aminte. Două echipe cu alb roşu, una UTA , cealaltă ITA ( idee inspirată a lui Gyuri Vaczi) , deoarece numai aşa puea să aline setea de fotbal a vreo 18 foşti jucători ce au evoluat în alt deceniu pe ” Francisc Neuman”. O echipă “extraterestră” alcătuită din antrenori ai clubului Atletico.Extraterestră deoarece toţi arătau de pe altă lume, echipament impecabil, trupuri tinere, fără pic de grăsime , condiţie fizică fără cusur.A cântărit doar diferenţa de valoare în confruntările cu cele două echipe ale lui M.Ţîrlea şi M. Grad.De fapt, fostul antrenor al majorităţii componenţilor UTA-ei şi ITA-ei de ieri se afla în tribune, Ionuţ Popa.

În sfârşit, cea de a patra echipă de miercuri a fost şi cea mai frumoasă şi mai autentică, o adevărată echipă de old-boys, Vagonul. Ar trebui un calculator performant pentru a afişa vârsta totală a celor care au alcătuit-o. Ţamboi, Bora, Hamza, Secianschi, J.Gyengye, Nadiu, Barna , M. Cean au încercat, reţineţi, în trei partide fiecare a două reprize a 15 minute să ţină piept armatelor de tineri.Conform scorurilor nu au reuşit, dar nici nu s-au făcut de ruşine. Iar Brosovszky le-a mulţumit de acolo de sus , a fost coleg cu toţi şi mai ales, prieten.

Pe tot parcursul turneului, unul dintre cei mai buni prieteni ai comemoratului, Gabi Biro, a făcut un scut cu trupul său portretului lui Jonny, adus de pe holul AJF-ului, pentru ca vreo minge rebelă să nu-l atingă. Domide , uşor adus de spate de anii care au trecut, a stat 4 ore şi jumătate în răcoarea sălii, tăcut şi mîndru.Singurul reprezentant al familiei “Broşi” a fost Attila, nepotul, fiul lui Tibi, unul din fraţii lui Jonny. Fostul poloist a evoluat atât în echipa ” extratereştilor ” lui Meszar cât şi a ” vagonarilor” adunaţi de Ovidiu Păcurariu.

Revenind la titlu, a fost seara portarilor. Evoluţia celor din teren,Emil Szabo, Dan Ţapoş , Attila Papp şi Sandu Ţamboi a fost de excepţie. Dacă primii trei s-au întrecut pe ei înşişi, Sandu a făcut ce e a putut la cei 60 de ani ai săi. În tribune, alţi trei portari, Mihai Jivan, Gherghel şi Secui , acesta din urmă titular în poarta Vagonului în meciul de poveste a anilor 70, când UTA răsturna scorul de la 1-3, la 5-3 pe terenul vagonarilor. În ceruri , alţi trei portari ai generaţiilor noastre, Vidac, Sinescu şi Butaru , priveau, probabil amuzîndu-se alături de Jonny, cum Ţamboi nu mai încearcă să recupereze mingea din aut de poartă încercînd să treacă prin plasa porţii. Ne-a lămurit Gherghel după turneu: ” Păi,a văzut olteanul că aştia de la Polivalentă au mai pus un rînd de plase pe tot peretele din spatele porţilor”.

A fost o atmosferă superbă, chiar şi cei doi arbitri,.Hărduţ şi Vida au fost mai relaxaţi, purtînd deseori şuete cu cei din tribune asta şi datorită faptului că Lazăr ( inamicul lor numărul unu) a fost de un calm neaşteptat, au fost şi nişte încercări de glume mai mult sau mai puţin reuşite în teren ( “şorţuri” ale lui Bora, reuşite la Mariş, fără succes la Stupar), execuţii de excepţie ale lui Adi Ungur, cel mai frumos gol al turneului , şut în vinclu al lui Stupar. În tribune , la impresia artistică a punctat Nicu Cărămidaru ( ” văiugă”, cum îl alinta J.Brosovszky), cu pălăria lui de bulibaşă pe cap.Ghiţă Macavei , la fel ca în anii tinereţii, ca un argint viu, întrebîndu-mă mereu dacă i-am făcut poză nepotului său cu o seară înainte la Gala Sportivilor arădeni( halterofilul Răzvan Nicoară). În fine, Gyuri Vaczi, Ovidiu Păcuriariu şi Alexandru Meszar principalii ” actori” ai acestu eveniment, i-au adunat pe toţi după turneu, pe holul Polivalentei la o pizza, o bere şi o cafea. Ca între barbaţi!