Organizată de Banattrad, în colaborare cu Consiliul Judeţean Timiş şi Centrul de Cultură şi Artă Timiş, expoziţia surprinde diferite momente din desfăşurarea unuia dintre cele mai vechi obiceiuri româneşti de Lăsata secului de carne şi anume „Nunta Cornilor”.
La deschiderea expoziţiei au vorbit dr. Elena Rodica Colta, etnolog de la Complexul Muzeal Arad, dr. Andrei Milin de la Muzeul Satului Bănăţean, dr. Gabriela Luca de la Universitatea de Vest Timisoara şi Onut Danciu, prof. de fotografie-film la Centrul de Cultura şi Artă a judeţului Timiţ. În cadrul vernisajului a fost vizionat filmul etnografic „Nunta Cornilor ”.
Alaiul de măşti şi Nunta Cornilor trimit la o sărbătoare care celebrează înflorirea cornului, un arbust cu o longevitate excepţională (poate să trăiască şi cinci sute de ani), ce anunţă primăvara. Cornul, prezent în imaginarul tuturor populaţiilor din Balcani, ocupă un loc special în culturile agro-pastorale, fiind un vestitor al schimbării de anotimp.
Polisemantismul cuvântului corn (arbustul, cornul de animal, cornul lunii) a făcut ca la origini, măştile din alai să fie reprezentări ale unor animale cornute. Faptul că în timp aceste măşti au glisat spre travestiuri de personaje din viaţa comunităţii (mirele şi mireasa, naşi, nuntaşi) sau din cea politică, că Nunta cornilor reprezintă o parodie a nunţii, nu schimbă cu nimic arhaica motivaţie a mascaradei. Preocuparea care domină şi decide simbolistica acestor măşti şi chiar rostul mascării şi al jocului, în acest timp al începutului de primăvară, este şi azi, ca şi odinioară, cel al trecerii de la moarte la viaţă. Jocul Cornilor este un joc al vieţii ce răbufneşte în fiecare primăvară.
Fotografiile din expoziţie recompun, secvenţă cu secvenţă, acest obicei, implicând vizitatorul într-un parcurs straniu, cu valoare iniţiatică de cunoaştere a unui vechi ritual transformat în spectacol de stradă.
JA-E.C.
Citiți principiile noastre de moderare aici!