O filă de istorie locală mai puțin cunoscută este cea a „mocăniței” dintre Sebiș și Moneasa, construită în 1893. Pe 14 august era dată în folosință o cale ferată îngustă, lungă de 25 de kilometri, realizată din inițiativa și pe cheltuiala baronului Friedrich Wenckheim, cel care a intrat în anul 1891 în posesia stațiunii Moneasa. Trenulețul pleca din Sebiș, oprea la Prăjești, Donceni, Dezna, Rănușa, Moneasa, iar de acolo mergea mai departe, către stațiunea balneară.

Mocănița a devenit repede un adevărat motor al economiei zonei. Pe lângă locuitorii pe care-i transporta, mocănița ajuta și turismul stațiunii Moneasa, respectiv exploatările de calcar și cuptoarele de var din zonă. Asta pentru că linia principală avea mai multe ramificații – către fierăstrăul de marmură, cariera de calcar, topitoria de fier și cariera de marmură. Construită din oțel și cu 67 de poduri și podețe, linia ferată a fost realizată în întregime din cheltuiala contelui Friedrich Wenckheim, deținător al întregii zone.

Cu șase vagoane de călători și tot atâtea vagonete, două vagoane de bagaje și poștă, respectiv alte 41 de vagoane pentru mărfuri, mocănița era tractată de locomotive Siegle aduse din Viena și de unele construite la fabrica Weitzer din Arad. După Marea Unire, baronul Wenckheim a plecat în Germania, stațiunea Moneasa intrând în administrarea Ministerului Sănătății și Ocrotirii Sociale. În perioada interbelică, trenulețul circula vara o dată pe zi, iar în restul anului la fiecare două zile.

După instaurarea regimului comunist, „trenuțul”, cum era numită mocănița de către locuitorii din zonă, a început să fie ignorat. Încetul cu încetul s-au asfaltat drumurile de legătură între cele două localități, iar mocănița a fost lăsată în urmă, nemaifiind modernizată. Astfel că, undeva în anii 60, autoritățile au decis să renunțe cu totul la mocăniță, topind cei 25 de kilometri de cale ferată. Odată cu trecerea anilor, inclusiv gările din zona Sebiș-Moneasa au ajuns în ruină, nemaifiind folosite de către Căile Ferate Române.

Din păcate, doar imaginile au mai rămas din mocănița Sebiș-Moneasa. O cale ferată îngustă care ar fi putut să fie un magnet pentru turiști, așa cum sunt, de exemplu, cele de pe Valea Vaserului, din Maramureș.