ARAD. Antreprenoriatul, deși este unul din motoarele care țin viață orice economie, suferă în această perioadă pandemică. Tot mai puțini arădeni își asumă riscurile și decid să înceapă o afacere pe cont propriu, fie că vorbim de SRL, PFA-uri sau întreprinderi individuale. Instabilitatea din acest an, criza sanitară și prognozele unei crize economice viitoare au făcut ca arădenii să se gândească de două ori înainte de a decide să pășească în afaceri. Oficiul pentru Registrul Comerțului confirmă faptul că afacerile au intrat într-o perioadă de stagnare. Datele oficiale vin să arate că dincolo de anunțurile cu spații de închiriat care pot fi văzute prin tot orașul, există și un interes tot mai scăzut de a investi.

Scădere de 26 de procente

Așadar, comparând perioada ianuarie – septembrie a acestui an cu perioada similară a anului trecut, în Arad există o scădere cu peste 26 de procese a înmatriculărilor de societăți – aici fiind incluse de la societățile cu răspundere limitată la persoanele fizice autorizate și chiar întreprinderile familiale și individuale. Numeric, în primele nouă luni au fost înmatriculate 1.823 de persoane fizice și juridice, în timp ce în primele nouă luni ale anului trecut au fost înregistrate 2.473 de înființări. Ca tipuri de afaceri pe care le preferă antreprenorii arădeni, în continuare SRL-urile rămân cele mai căutate: 1.123 în primele nouă luni din an (cu peste 400 mai puține decât în perioada similară din 2019). Apoi, urmează PFA-urile (452 înmatriculări) și întreprinderile individuale (236).

Contextul pandemic

Ce înseamnă aceste cifre din perspectiva antreprenorilor? Mihaela Breaz, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România – Filiala Arad, a explicat pentru Jurnal arădean/aradon.ro: „Înainte de toate, trebuie să avem în vedere contextul pandemic și măsurile luate de autorități pentru limitarea răspândirii infecțiilor cu SARS COV 2, care au avut o influență negativă asupra unor activități (a se vedea exemplu HoReCa), sau au creat un context favorabil pentru alte afaceri (comerțul online, distribuția de bunuri, vânzarea și producția de echipamente medicale). Faptul că se înființează tot mai puține firme se suprapune și peste o altă dinamică negativă: restrângerea activității firmelor sau suspendarea activității acestora. În astfel de situații, mai ales pentru cei care au fost nevoiți să își închidă activitatea, sprijinul guvernamental ar trebui să fie mult mai vizibil și mai susținut”.

Programul mediului de afaceri

În continuare, Mihaela Breaz a amintit că într-adevăr au fost lansate două din cele trei măsuri propuse în baza OUG 130/2020, „însă banii efectiv abia în luna decembrie vor ajunge la firme”. „Ca organizație ce reprezintă interesele IMM-urilor, Consiliul Național a realizat un set de măsuri menite să încurajeze activitățile antreprenoriale, sintetizate într-un program de guvernare al mediului de afaceri pentru perioada 2021-2014: sistemul economic să rămână funcţional şi performant în perioada de criză declanşată de pandemia Covid-19 şi după aceasta; • IMM-urile din România trebuie să crească mai mult şi mai repede, prin susţinerea primită din partea programelor cu finanţare din fonduri europene în special şi în domenii care se regăsesc în economia viitorului; * finanţarea întreprinderilor, în special microîntreprinderile şi întreprinderile mici, care doresc să îşi schimbe obiectul de activitate sau să îşi dezvolte activităţile prezente şi în mod deosebit prin digitalizarea afacerilor; • susţinerea angajaţilor pentru recalificare în domeniile economiei digitale şi ale profesiilor bazate pe folosirea tehnologiei informaţiei. Viziunea mediului de afaceri se bazează pe 4 piloni: 1. Crearea unui ecosistem de afaceri capabil să facă faţă provocărilor viitorului: digitalizarea, tranziţia către o economie verde, concurenţa pe pieţele internaţionale; 2. Resurse umane calificate şi cu competenţe în tehnologia informaţiei; 3. Susţinerea iniţiativelor antreprenoriale; 4. Digitalizarea relaţiei mediul privat – administraţia publică”, a explicat Mihaela Breaz care ar fi prioritățile și soluțiile propuse de CNIPMMR.

În cele din urmă, cu sprijinul organizațiilor care reprezintă mediul antreprenorial sau fără, este clar că întreprinzătorii sunt obligați să își regândească foarte mult afacerile. Cine va avea de câștigat? „Perioada următoare va fi definită prin creativitate, capacitate de adaptare la schimbări și inovativitate”, a concluzionat Mihaela Breaz.

andreea.pintea@informmedia.ro