Potrivit studiului, primele două poziții sunt ocupate de Brașov și Cluj-Napoca, în timp ce Constanța a urcat pe locul al treilea. Topul este completat de Timișoara, Sibiu, Oradea, Iași, București, Alba Iulia și Arad.
Clasamentul analizează atractivitatea celor 41 de municipii reședință de județ din România din perspectiva intenției de mutare și a percepției privind calitatea vieții. Autorii raportului remarcă faptul că atractivitatea urbană începe să fie distribuită mai uniform între orașe și nu mai este concentrată exclusiv în jurul marilor centre urbane.
„Deși primele poziții rămân ocupate de orașele consacrate, rezultatele din acest an indică o tendință interesantă: atractivitatea urbană începe să se distribuie mai larg și nu mai este concentrată la fel de puternic în jurul câtorva centre urbane dominante. În acest context, mai multe orașe de dimensiuni mici-medii (în special cele din categoria 60.000 – 100.000 locuitori) reușesc să câștige teren în percepția publicului”, se arată într-un comunicat al Institutului pentru Orașe Vizionare.
Comparativ cu ediția precedentă, realizată în 2024, cele mai importante creșteri ale atractivității au fost înregistrate de Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Jiu și Baia Mare. În același timp, unele dintre orașele consacrate, precum Oradea, Sibiu, Cluj-Napoca și Brașov, au consemnat scăderi ușoare ale scorurilor, fără a-și pierde însă pozițiile fruntașe în clasament.
Directorul executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare și coordonator al City Index, Florian Filat, consideră că rezultatele din acest an indică o schimbare de perspectivă în ceea ce privește preferințele oamenilor.
„Rezultatele din acest an nu indică o schimbare radicală a preferințelor oamenilor, ci mai degrabă o mutare a atractivității urbane de la promisiunea orașului-magnet la promisiunea orașului-echilibru”, a declarat acesta.
Orașele mici câștigă teren
Potrivit lui Filat, marile centre urbane continuă să concentreze oportunități economice, educaționale și de divertisment, însă orașele mai mici câștigă teren printr-un raport mai echilibrat între oportunități, costuri și confort urban.
„Marile centre urbane rămân puternice și continuă să domine topul absolut, dar atractivitatea lor este mai condiționată de presiunile urbanului mare: locuire scumpă, trafic, poluare, presiune pe timp și pe calitatea vieții cotidiene. În contrapondere, orașele percepute ca mai ușor de locuit câștigă relevanță printr-o promisiune diferită: nu neapărat mai multe oportunități, ci un raport mai bun și echilibrat între oportunități, costuri și confort urban”, a explicat acesta.
Raportul mai arată că percepția asupra calității vieții urbane s-a deteriorat ușor față de anul 2024, pe fondul unui context economic mai dificil și al unei stări sporite de incertitudine în rândul populației. În aceste condiții, orașele medii au fost mai puțin afectate în evaluările respondenților.
„Scăderea scorurilor de evaluare a calității vieții urbane față de 2024 este aproape generalizată, ceea ce sugerează o lentilă de evaluare mai critică, nu neapărat o scădere izolată a atractivității unor orașe. Ediția 2026 a fost realizată într-un context diferit față de cel din 2024, marcat de presiuni economice și de o stare generală de incertitudine mai ridicată în rândul populației. În aceste condiții, orașele de 60.000 – 100.000 de locuitori capitalizează mai bine atât la intenția de mutare, cât și pe scorul agregat de atractivitate”, se menționează în raport.
Autorii studiului subliniază că marile centre urbane rămân motoarele performanței urbane, însă orașele mai mici reduc treptat diferența printr-o promisiune de viață cotidiană mai echilibrată și mai predictibilă.
Factori
Analiza relevă că atractivitatea unui oraș este determinată de mai mulți factori, printre care oportunitățile profesionale, mobilitatea, serviciile de sănătate, infrastructura, tehnologia, timpul liber, sportul și o viață urbană activă. Potrivit raportului, sportul, mișcarea și posibilitățile de petrecere a timpului liber continuă să fie printre cei mai importanți factori care influențează percepția asupra atractivității unui oraș, având o pondere chiar mai mare decât infrastructura, oportunitățile economice sau serviciile de sănătate și educație.
Totodată, cercetarea arată că, în contextul economic și social actual, oamenii acordă o importanță tot mai mare factorilor care țin de stabilitatea și funcționarea orașului, precum existența unor locuri de muncă bine plătite, accesul la servicii medicale de calitate, mobilitatea urbană și integrarea tehnologiei în serviciile publice.
Sondaj naționl
Indexul de Atractivitate Urbană reprezintă componenta perceptuală a City Index și a fost realizat pe baza unui sondaj online desfășurat în luna aprilie 2026 pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.200 de respondenți.
City Index este instrumentul dezvoltat de Institutul pentru Orașe Vizionare pentru evaluarea și monitorizarea evoluției urbane a celor 41 de municipii reședință de județ din România.
Citiți principiile noastre de moderare aici!