Tema ediției de anul acesta va fi „Cine ești tu să judeci?”, iar invitați vor fi Mihail-Valentin Cernea – filosof, membru al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată de la Universitatea București; Emaunel Conțac – teolog, biblist, traducător din ebraică, latină, greaca veche; Radu Vancu – scriitor; Tudor Grecu – colecționar de artă contemporană; George-Cristian Ioan – judecător, profesor de drept la Universitatea București; Sever Voinescu – redactor-șef al revistei Dilema, jurist

„Există o tradiție întreagă a înțelepciunii omenești care ne spune că nu e bine să ne repezim să judecăm pe alții. Pentru creștini, e chiar o poruncă: «nu judecați, ca să nu fiți judecați!» Și totuși, trebuie să recunoaștem că puține lucruri ne fac mai mare plăcere în viață decît să formulăm judecăți despre ce fac sau ce sînt sau cum sînt ceilalți. S-ar zice că judecarea celuilalt este un nărav adînc înrădăcinat în natura omului. Care este stîrnit și de pedagogiile contrare, apărute în spiritul vremurilor. Se cuvine că avem «gîndire critică», să «judecăm cu mintea noastră», să nu fim indiferenți, să ne folosim inteligența morală și discernămîntul. Dar dincolo de această contradicție, rămîne problema legitimității judecătorului. De ce tocmai eu/tu trebuie să judec(i)? Ce ne dă, în fond, dreptul de a judeca? Cum (de) judecăm pe ceilalți și ce înseamnă, de fapt, asta pentru noi?”, spune Sever Voinescu despre tema ediției de anul acesta.

Intrarea la toate cele șase evenimente întinse pe parcursul celor trei zile este liberă, în limita locurilor disponibile ale sălii Regele Ferdinand

Joi, 28 mai, de la ora 18.00, în fața publicului vine Mihail-Valentin Cernea, cu conferința „O scurtă istorie normativă a judecății morale”: „Moralitatea reprezintă o dimensiune esențială a experienței umane, modelându-ne zilnic judecățile și alegerile. Secole de-a rândul, diverse tradiții filosofice au susținut că o viață etică autentică necesită ancorarea judecăților noastre morale în rigoarea rațiunii. Psihologia morală contemporană demonstrează însă, cu argumente empirice solide, că natura umană operează primordial prin intuiție în sfera morală. Cer oare idealurile filosofice o conduită de care, structural, suntem incapabili? Această conferință își propune să exploreze tocmai această tensiune care apare la intersecția dintre exigențele normative ale eticii și arhitectura naturală a minții umane, așa cum este descrisă de știința contemporană”.

Acestuia îi urmează, de la ora 19.30, Emanuel Conțac, cu „Între groază și speranță: paradoxul vieții creștine în perspectiva Judecății de Apoi”: „În conștiința oricărui creștin care își ia în serios credința este prezentă o idee importantă: aceea a judecății finale, în fața căreia trebuie să compară ca „inculpat”. O găsim în predicarea lui Iisus Hristos, o citim în scrisorile Sfântului Pavel, o auzim în textul Requiemului și o vedem în pronaosul Mănăstirii de la Voroneț. În prelegerea mea voi identifica și comenta succint textele biblice care au alimentat viziunea creștină despre Judecata de Apoi”.

Vineri, 29 mai, de la ora 18.00, în sala Regele Ferdinand ajunge Radu Vancu și a sa prelegere „Nu e în puterea noastră să iertăm în numele celor trădați în zori”: „Morții mor greu, scria un poet. Și trecuturile vinovate trec greu. Ba chiar uneori se întorc și încearcă să ucidă din nou. Există, în aceste trecuturi vinovate, scriitori care și-au folosit unele cuvinte pentru a construi frumusețe – și alte cuvinte pentru a participa la ideologiile crimei în masă. Scriitorii aceștia n-au știut să se lase metanoizați de frumusețea produsă de ei. Însă cititorii au șansa să folosească mai înțelept frumusețea produsă de scriitori decât scriitorii înșiși. Cum procedăm pentru a construi o etică a memoriei care să separe cuvintele a căror frumusețe ne poate crește de cuvintele care pot ucide din nou? Care să celebreze ce e de celebrat – și să condamne ce e de condamnat? Și toate astea fără să uităm nici o clipă că, așa cum scrie Zbigniew Herbert, «nu e în puterea noastră să iertăm în numele celor trădați în zori»”.

De la ora 19.30, Tudor Grecu va susține prelegerea „După 20 de ani. Ce știu că nu știam la început”. O conferință despre ce înseamnă, cu adevărat, să colecționezi artă contemporană — nu din perspectiva expertului infailibil, ci a omului care a învățat pe parcurs. Tudor Grecu vorbește despre cum se construiește, în doi, un mod comun de a privi și despre cum se formează o colecție în timp : primele achiziții instinctive, greșelile productive, relația cu artiștii și galeriile, și momentul în care colecția începe să aibă o logică proprie, independentă de tine. O privire personală asupra unui fenomen rar în România — colecționatul privat de artă contemporană — și asupra întrebărilor care rămân deschise și după douăzeci de ani.

Sâmbătă, 30 mai de la ora 18, judecătorul George-Cristian Ioan vorbește despre „mintea noastră și judecata”, încercând să răspundă la întrebarea „Cine decide?”: „Procesul de deliberare din spatele oricărei hotărâri este secret. Un secret și mai mare stă, însă, în spatele lui. Fiecare decizie pe care o luăm este afectată de o sumă de procese cognitive de fundal pe care, de cele mai multe ori, nu le conștientizăm. Modul în care gândim este un mecanism rafinat menit să ne asigure bunăstarea și supraviețuirea. Aceleași procese care urmăresc să atingă aceste scopuri sunt implicate și atunci când, în numele legii, judecătorul trebuie să ia decizii pentru alții. Vom explora modul în care luăm decizii, pornind de la o abordare bazată pe experimente și studii din domeniul științelor cognitive, neuroștiinței, psihologiei și antropologiei. Vom arăta cum sistemul complex din spatele hotărârilor noastre afectează, mai mult decât realizăm, sistemul judiciar. Pornind de la aceste premise vom vedea cât de mult seamănă verdictul judecătorului cu orice altă decizie din viața de zi cu zi. În final, vom vorbi despre cum, înțelegând mai bine felul în care gândim, putem să ne îmbunătățim sistemul de luare a deciziilor, atât atunci când trebuie să decidem pentru noi înșine, cât și când suntem nevoiți să luăm decizii prin care schimbăm radical viața altcuiva”.

Ultimul care va ajunge in fața publicului va fi Sever Voinescu, de la ora 19, care va vorbi despre Procesul lui Isus Hristos: „M-am întrebat adesea de ce planul divin a fost ca Dumnezeu întrupat să părăsească lumea ca urmare a unui proces judiciar. În fond, putea să se sacrifice în felurite alte feluri. Doar era Dumnezeu însuși! Cred că mă apropii de un răspuns pe care aș îndrăzni să îl cred nu foarte departe de adevăr. Procesul lui Isus Hristos, indiscutabil cel mai celebru proces judiciar din istoria omenirii, ne spune ceva fundamental despre sistemele de drept în vecii vecilor și despre noi, oamenii, cît vom mai fi. Și ceea ce cred că ne spune acest episod nu e deloc plăcut orgoliului nostru, dar e liniștitor pentru sufletele noastre”

Conferințele Dilema la Arad sunt organizate și finanțate, încă din 2019, de Primăria Municipiului Arad prin Centrul Municipal de Cultură Arad. Proiectul a fost inițiat de revista Dilema, Grupul pentru Management și Mediere Culturală și Prietenii Dilemei. Sponsorizat de Ascent Group și Grup West, evenimentul îi are ca parteneri pe cei de la librăriile Cărturești.