În motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti, din 4 martie, de condamnare a fondatorului postului de televiziune OTV, Dan Diaconescu, la cinci ani şi jumătate de închisoare, citată de Mediafax, este descris în detaliu mecanismul prin care era şantajat primarul comunei arădene Zărand, Ion Moţ, şi i se cerea mită, fiind ameninţat că altfel vor fi difuzate pe postul de televiziune materiale compromiţătoare despre el, în condiţiile în care existau informaţii că desfăşoară operaţiuni ilicite cu terenuri agricole.
„Telefonul de speriat”
Conform declaraţiilor unuia dintre inculpaţii din dosar, Dan Diaconescu avea „şi un alt număr de telefon decât cel aşa-zis public” – „telefonul de speriat” -, pe care îl cunoşteau doar „iniţiaţii”, respectiv „cei aflaţi în camarila personală a «domnului preşedinte»”. „Câtă vreme la «telefonul public», domnul preşedinte nu prea răspunde, la cel «de speriat», în schimb, răspunde întotdeauna”, menţiona unul dintre inculpaţi în declaraţiile date în faţa anchetatorilor.
„Televizoare” şi „plasme”
În motivarea deciziei de condamnare a lui Dan Diaconescu, citată de Mediafax, magistraţii notează că era folosit un limbaj codificat pentru mita cerută primarului din Zărand. Astfel, în discuţiile telefonice dintre inculpaţi era folosit termenul „televizoare”, reprezentând terenurile agricole ale lui Moţ, pe care acesta era dispus să le cedeze în contul banilor ceruţi, dar pentru care Dan Diaconescu „manifesta cel mai redus interes”, ”fiind evident că ar prefera soluţia bănească”.
Magistraţii notează „interesul deosebit” al lui Dan Diaconescu pentru „plasme”, aşa cum era numită mita în bani, şi mai ales pentru „plasmele Panasonic” – suma de bani totală care trebuia dată de către fostul primar.
Citiți principiile noastre de moderare aici!