Dorian Curcanu acuză: bugetul Aradului, un buget fără arădeni

ARAD. „Conceptul de buget participativ (folosit cu succes în administrațiile din alte țări) permite cetățenilor să se implice în luarea deciziilor privind dezvoltarea orașului lor. Cum funcționează? Primăria alocă o parte din bugetul anual, după care locuitorii vor veni cu propuneri cu privire la ceea ce ar trebui îmbunătățit în oraș (în contul acelei sume -n.r.)”.

Așa deschide Dorian Curcanu un alt subiect dureros pentru Arad: cum participă arădenii la viața Aradului, dar mai ales la bugetul oraşului, la modul în care sunt cheltuiţi banii publici, banii lor. Mai exact, subiectul bugetării participative, abandonat de Primăria Arad încă din primul an de la lansarea ideii.

Teoretic, continuă alesul USR, „Arădenii pot depune la Primărie propunerile comune pentru a fi verificată fezabilitatea lor, iar mai apoi acestea vor trece prin vot. Practic, locuitorii Aradului ar avea posibilitatea, în cazul implementării unui buget participativ, de a contribui la luarea deciziilor și generarea soluțiilor pentru orașul în care trăiesc. Această practică ar arăta că arădenii și Primăria pot coopera în mod constructiv. Cetățenii activi vor fi inițiați în funcționarea orașului, Primăria va învăța să comunice mai bine cu cetățenii şi să le vină în întâmpinare, ceea ce PNL Arad încearcă de ani de zile, dar într-un mod ineficient”.

Dorian Curcanu vine și cu un exemplu pozitiv: orașul Brno din Republica Cehă.

„Brno a introdus bugetarea participativă în 2017 și a devenit primul oraș din Cehia care a făcut acest lucru. De-a lungul anilor, cetățenii au demonstrat că sunt interesați de oportunitățile de a vota asupra proiectelor ce prind formă în comunitatea lor. Pentru 2022, bugetul rezervat acestui tip de consultare este de 1.42 milioane de euro. Având în vedere că un proiect poate atinge un maxim de 203.000 euro, acest lucru înseamnă că minimum 7 proiecte vor fi implementate din inițiativa cetățenilor”.

Numai că, potrivit alesului municipal, ”la cealaltă extremă, avem Aradul, care este corigent la bugetarea participativă, orașul având un astfel de program în 2019, dar care a rezultat foarte rapid în eșec. Asta pentru că administrația lui Călin Bibarț e înapoiată în a implementa cu seriozitate modele de bune practici, iar coaliția locală PNL-PSD e cam ruptă de realitatea nevoilor cetățenilor”.