ARAD. Nu vom reuşi, nici în zece ani de zile, să legăm Occidentul de capitala României. Autostrada de la Nădlac la Bucureşti nu va fi finalizată până în anul 2030, se arată într-un raport al Curţii de Conturi a Uniunii Europene, potrivit Mediafax. Asta chiar dacă şoseaua de mare viteză este un proiect de infrastructură de maximă importanţă europeană. Raportul arată că autostrada face parte din cele opt proiecte de infrastructură de transport de maximă importanță. Instituția notează că nici în 2030 trei dintre acestea, printre care și A1, alături de două căi ferate din Polonia și Spania, nu vor fi finalizate. Explicația este că acestea necesită un timp îndelungat de construcție, iar lucrările pentru anumite secțiuni nu au fost nici măcar planificate.

Birocraţia e vinovată

În raport, instituţia europeană a identificat şi principalul vinovat al acestei situaţii: birocraţia. Curtea de Conturi a observat cazuri în care nivelul ridicat de birocrație afecta eficiența implementării. Autostrada Nădlac-Bucureşti, cu o lungime de 582 de kilometri, este planificată și construită sub forma unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni. Pentru fiecare dintre aceste componente, trebuie obținute autorizații. Conform calculelor Curții, este necesară o autorizație de construcție pentru fiecare 7 kilometri de autostradă, iar o autorizație de mediu este necesară pentru fiecare 26 de kilometri.

“Traficul care va utiliza în viitor autostrada trebuie, deocamdată, să utilizeze drumurile naționale cu două benzi. Această situație are efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje și un grad redus de siguranță rutieră. Comparând numărul și tipul de accidente de-a lungul timpului, Curtea a observat că numărul de accidente și de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel național din România și că 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale”, spun cei de la Mediafax. Mai mult decât atât, părţi din autostradă nu sunt nici măcar la stadiul de documentaţie finalizată, aşa că nici nu se ia în calcul, pentru moment, termene de executare a lucrărilor.

Lucrări greşite

Pe lângă birocraţie, statul român „reuşeşte” să contracteze firme care construiesc total greşit. În apropierea orașului Deva, două porțiuni de drum, construite într-un interval de numai șapte ani, au fost conectate greșit. Ca rezultat, 800 de metri de autostradă deja construită au trebuit să fie distruși pentru a permite reconstruirea corectă a conexiunii. Pe lângă costurile aferente porțiunii care trebuie să fie reconstruită (pentru care se estimează o cofinanțare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrărilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezintă cofinanțare din partea UE). Fondurile UE, în valoare de 3,7 milioane de euro, cheltuite pentru remedierea acestor probleme, pot fi considerate irosite.