„Continuăm greva generală. Vedem astăzi dacă înțeleg că personalul din sănătate nu mai poate să lucreze cu ore suplimentare, să nu-și poată lua concedii și să nu fie remunerat corespunzător. După analiza primei zile, toate intervențiile care nu au reprezentat urgențe au fost reprogramate. Astăzi procedăm la fel, iar în funcție de evoluția discuțiilor vom decide ce forme de protest vom continua. Ne pregătim inclusiv pentru un miting de amploare la București”, a declarat Otinel Șandru.
Potrivit acestuia, în prima zi de grevă au fost amânate peste zece intervenții chirurgicale și au fost reprogramate câteva sute de consultații și investigații în ambulatoriu.
„Programele oncologice, programele naționale, copiii și toate urgențele au fost asigurate. Tot ceea ce s-a putut reprograma și nu a reprezentat o urgență a fost amânat și se reprogramează în continuare”, a precizat liderul sindical.Ambulatoriul, la capacitate redusă
Șandru spune că, în cea de-a doua zi de protest, activitatea în Ambulatoriul Integrat rămâne restrânsă, iar pacienții sunt contactați pentru reprogramarea consultațiilor și intervențiilor care pot fi amânate.
Sindicaliștii avertizează însă că, pe măsură ce protestul se prelungește, presiunea asupra Unității de Primiri Urgențe ar putea crește, o parte dintre pacienți alegând să se adreseze direct serviciului de urgență.
Aradul a cerut 190 de posturi
În ședința extraordinară de marți seara, Guvernul a aprobat Memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice. Pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, deblocarea posturilor reprezintă una dintre revendicările vechi ale angajaților. Unitatea are în prezent 624 de posturi vacante din cele 2.999 prevăzute în organigramă, dintre care 283 sunt pentru asistenți medicali și 94 pentru medici.
Încă din luna aprilie, conducerea spitalului a solicitat Ministerului Sănătății aprobarea ocupării a 190 de posturi – 28 de medici, 68 de asistenți medicali, 55 de posturi pentru personal medical auxiliar și 39 pentru alt personal medical și nemedical.
În primele șase luni ale anului, 48 de angajați au părăsit unitatea, iar conducerea estimează noi plecări prin pensionare. Chiar și în aceste condiții, reprezentanții spitalului susțin că actul medical este asigurat, gradul mediu de ocupare al paturilor fiind de 78%, peste media națională.
Cele mai multe posturi sunt destinate asistenților medicali (2.593), personalului medical auxiliar (2.567) și medicilor (1.433), Ministerul Sănătății apreciind că măsura este necesară pentru asigurarea continuității actului medical.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că memorandumul reprezintă o a doua variantă a proiectului inițial, după ce Ministerului Sănătății i s-a cerut să prioritizeze spitalele cu un grad ridicat de ocupare a paturilor și cu o pondere echilibrată a cheltuielilor de personal.
Totodată, șeful Executivului a respins acuzațiile Federației SANITAS privind efectele proiectului noii legi a salarizării.
„Îmi cer scuze pacienților pentru disconfortul creat de grevă și îi asigur pe medici, asistenți și pe toți angajații din sănătate de respectul meu. Consider însă că această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare. Dacă legea salarizării va fi adoptată, niciun salariu din sectorul public nu va scădea”, a afirmat Ilie Bolojan, susținând că proiectul urmărește corectarea inechităților salariale și o finanțare a spitalelor bazată într-o măsură mai mare pe serviciile medicale efectiv prestate.Deși salută deblocarea angajărilor, sindicaliștii spun că aceasta nu rezolvă conflictul de muncă. Potrivit SANITAS, protestele vor continua până când Guvernul va modifica proiectul noii legi a salarizării și va relua dialogul cu reprezentanții angajaților din sănătate.
Citiți principiile noastre de moderare aici!