„Dacă vorbim strict despre existenţa sau inexistenţa unei legi a amnistierii unor fapte, aceasta ar trebui să fie dezbătută în Parlament, să ştim exact ce presupune, să nu poată fi interpretată în folosul unor indivizi sau grupuri de interese care au săvârşit fapte penale.

Personal, consider că amnistia în sine nu numai că nu ar rezolva probleme de genul supraaglomerării penitenciarelor sau sălilor de judecată, ci, dimpotrivă, ar putea să dăuneze grav imaginii României, încă supusă Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justiţie. Mai ales că menţinerea acestui MCV a avut printre cauze exact tentativa de impunere de către majoritatea parlamentară a unei legi a amnistiei. Reacţia forurilor europene a fost una extrem de dură, mai ales în privinţa modalităţii de promovare a unei asemenea legi, adică peste noapte.

Sunt sigur că prezența și intervenţia preşedintelui Iohannis în şedinţa de Guvern, a împiedicat trecerea pe ordinea de zi a proiectului. Asta s-ar fi întâmplat exact în ziua în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, era plecat din ţară, iar după aceea ar fi putut să susţină că nu ştia nimic, deşi ar fi un potențial beneficiar al unei asemenea legi.

Revenind la amnistia în sine, nu ar fi echitabil ca unii să răspundă pentru faptele lor penale, în timp ce alţii, nu”, spune Glad Varga.

Deputatul liberal este de părere că o amnistiere a unor anumite fapte se poate face în momente „T zero”, pentru ca o societate să pornească pe un drum nou: „Suntem în 2017, suntem de 10 ani în Uniunea Europeană, suntem un stat democratic, iar condamnările au fost date de către justiţia unui stat democratic. Aşadar, nu există justificare pentru „albirea” unor condamnaţi sau cercetaţi penal, indiferent despre cine este vorba”.