Directiva 2014/94/UE a fost transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. Aceasta stabileşte cadrul legal general pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi, fără a include măsuri şi obligaţii concrete.

„Prin acest proiect de lege, doresc să se stabilească şi obligaţii concrete pentru susţinerea parcului de autoturisme electrice. Conform datelor furnizate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile, populaţia României este din ce în ce mai interesată de autoturismele electrice 100% (BEV) şi hibride plug-in (PHEV), înregistrându-se în ultimii ani o creştere procentuală considerabilă a acestora. Din păcate, interesul românilor pentru astfel de automobile nu este susţinut şi de o bază adecvată, o infrastructură unitară de realizare a unor puncte de încărcare a vehiculelor electrice. Proiectul de lege are în vedere faptul că la acest moment sunt în România cca. 100 de puncte de încărcare publice pentru autovehiculele electrice, infrastructura fiind complet insuficientă unui număr de cca. 100.000 de autovehicule electrice, cât sunt prevăzute în Programul de Guvernare pentru anul 2020. Pe de altă parte, majoritatea statelor UE au adoptat (finanţează) programe susţinute de sprijinirea a achiziţiei de autovehicule electrice, fapt ce face deja ca numărul acestora în Europa să fie tot mai mare. În anul 2016, vânzările autovehiculelor reîncărcabile electric s-au triplat ajungând la un număr de 167 de unităţi, ceea ce face ca în parcul naţional să avem la aceasta dată cca. 400 de autoturisme reîncarcabile electric”, a afirmat deputatul Glad Varga.

Parlamentarul arădean consideră că încurajarea unei astfel de infrastructuri va avea efecte benefice şi în alte domenii, precum turismul.„Pe cale de consecinţă, România trebuie să-şi dezvolte infrastructura de astfel de puncte de încărcare, inclusiv prin prisma atragerii turiştilor care caută în ţara noastră un mediu curat”, a completat Glad Varga.

Acest proiect de lege vine în întâmpinarea Convenţiei-cadru a Organizaţiilor Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată de România la 22 aprilie 2016. Prin acest acord, ţara noastră s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 faţă de 2005 în activităţi din domeniul energetic, producţie şi prelucrare a metalelor feroase şi neferoase, industria mineralelor, industria chimică (obiectiv unic la nivelul UE, conformarea intră în responsabilitatea operatorilor economici) şi să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 2% până în 2030 faţă de 2005 în sectoare ca transport, agricultură, construcţii, gestiunea emisiilor din deşeuri (obiectiv la nivel de stat membru, conformarea intră în responsabilitatea statului).

La un an de la semnarea Acordului de la Paris, România se află pe penultimul loc în ceea ce priveşte eforturile pentru combaterea schimbărilor climatice. 25% din emisiile de gaze cu efect de seră ale Europei se datorează transporturilor – una din cauzele principale ale poluării aerului.

Proiectul de lege poate fi consultat accesând link-ul http://gladvarga.ro/wp-content/uploads/2017/05/infrastructura-de-alimentare-vehicule-electrice_16.05..2017.pdf, iar sugestiile sau propunerile de modificare pot fi trimise până în 21 mai 2017 la adresa de mail:contact@gladvarga.ro.