Învăţământul arădean va pierde în anul şcolar 2010-2011, 322 de posturi. Acest număr echivalează cu pierderea locului de muncă pentru 322 de persoane?
Aldescu. Nu. E vorba de 322 de posturi, care trebuie reduse. Asta poate însemna mai multe sau mai puţine persoane decât cifra indicată. Spre exemplu, sunt situaţii în care o singură persoană ocupă două jumătăţi din două norme diferite. La ora acesta nu ştim cu exactitate câte persoane vor pleca din sistem, se va şti doar la vară, după finalizarea examenelor de titularizare, suplinire etc. Ceea ce pot să spun cu siguranţă este că, de data aceasta, reducerile nu se vor mai face doar din pix. Fiecare unitate şcolară a fost analizată, situaţia prezentată la minister a fost făcută în urma unor discuţii aplicate cu directorii de şcoli, cu primarii localităţilor, a fost o analiză „la firul ierbii” aş putea spune. Nu se mai fac reduceri doar de dragul unor cifre ci vrem, ca acest sistem să devină mai eficient.
Nu era mult mai simplu să se mărească norma didactică cu două ore ,spre exemplu, şi s-ar fi obţinut acelaşi rezultat cu costuri sociale mai mici?
Aldescu. Pentru a se mări norma didactică trebuia schimbată legea în vigoare şi nu mai era timp. Chiar ministerul a renunţat la două din criteriile propuse care presupuneau modificarea legislaţiei, e vorba de mărirea normei didactice la cadrele cu gradulI şi creşterea normei didactice la directori. Lucru apreciat chiar de sindicate. Aş vrea să mai fac câteva precizări relevante.Faţă de anul 2000 numărul de posturi a crescut enorm în fiecare judeţ cu toate că numărul de elevi a scăzut. Faţă de 2004, spre exemplu, în Arad avem cu 600 de posturi mai mult, iar numărul elevilor este diminuat. În şcoli s-au ţinut posturile şi nu s-a făcut o reducere reală, a fost doar una artificială. Ceea ce s-a obţinut a fost încărcarea programei elevilor prin numărul de obţionale.
Cu siguranţă numărul de posturi didactice scoase la concursul de titularizare va fi drastic diminuat, care categorie va fi cea mai afectată, unde estimaţi că vor fi cele mai puţine „oferte”?
Aldescu. Cel mai afectat va fi, cu siguranţă, învăţământul primar. Aici vor fi comasate foarte multe clase din mediul rural, e vorba de aproximativ 50- 60 de structuri de şcoală, care vor dispărea. Majoritatea sunt ocupate de cadre didactice titulare, cărora trebuie să le asigurăm alte posturi, în altă parte. Vor mai pierde posturile suplinitorii necalificaţi şi o parte din cei calificaţi.
Se vor mai face reduceri şi în rândul personalui nedidactic şi didactic auxiliar?
Aldescu. Şi aici vor fi pierdute fracţiuni de posturi de secretare, prin comasarea posturilor. Va fi afectat şi compartimentul de contabilitate prin reorganizarea centrelor bugetare. Numărul acestora va fi mai mic, vor fi mai puţine şcoli, câteva din municipiu îşi vor pierde personalitatea juridică. Toate aceste modificări atrag şi reduceri pe anumite compartimente. Dar, fiecare şcoală va vedea, la final de cine şi de câte persoane are nevoie.
Aţi făcut o analiză, la nivelul Inspectoratului, a bugetelor şcolilor în funcţie de calculul costurilor per elev. Care este situaţia?
Aldescu. Am făcut simulări pe fiecare şcoală pentru a vedea dacă se încadrează sau nu. Avem situaţii unde depăşesc bugetul şi deja am aplicat anumite măsuri care vor permite ca şcoala să se încadreze. Avem însă unităţi şcolare unde nu am găsit încă efectiv ce măsură să aplicăm pentru a ne încadra în buget, şi aici intervine rolul primarului. Vom mai avea discuţii aplicate cu fiecare primărie pentru a analiza situaţia fiecărei unităţi şcolare în parte.
Puteţi la ora aceasta să nominalizaţi şcolile ce vor fi închise, mai exact structurile şcolare?
Aldescu. Nu, pentru că încă mai pot interveni modificări, vom mai avea o serie de discuţii acolo unde situaţiile sunt mai complicate. Toate analizele făcute şi situaţiile prezentate la minister sunt doar estimative, încă e prematur să le prezentăm ca fiind definitive.
M.A.
Citiți principiile noastre de moderare aici!