Începem din start cu o întrebare de interes. Care sunt marile proiecte ale Aradului aflate în lucru sau inițiate anul acesta?

Vă spun, tot din start, că dat fiind faptul că arădenii au fost mereu oameni care și-au dorit să-și depășească statutul, un astfel de deziderat poate fi realizat doar prin proiecte ample, transformatoare pentru comunitate. Iar 2018 a fost un an prolific în acest sens, pentru că am inițiat proiecte de anvergură. Regenerarea urbană este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale municipalităţii. Investiţia, în valoare de 50 de milioane de euro, va duce la asigurarea confortului optic pentru locatari, la creșterea numărului de locuri de parcare, la eliminarea zonelor insalubre, la reducerea conflictelor din cauza lipsei locurilor de parcare, la reducerea poluării mediului prin diminuarea zgomotului și eliminarea prafului, la asigurarea scurgerii și evacuării apelor meteorice etc. Acest proiect, pe care îl numesc unul ambițios, va așeza Aradul pe primul loc în privința finalizării infrastructurii din interiorul cvartalelor. Și vreau să vă spun, ca o confirmare a importanței acestuia, faptul că proiectul regenerării urbane a fost premiat de Asociația Municipiilor, la Gala AMR, din 12 noiembrie 2018, pentru „Excelență în Regenerare Urbană a Spațiilor Publice”. Am spus mereu că în România nu există un proiect de o asemenea amploare şi complexitate, iar acest premiu confirmă cumva cele spuse de mine. Regenerarea urbană a spațiilor dintre blocuri va aduce beneficii cetățenilor Aradului din o serie întreagă de puncte de vedere: beneficii pentru spaţiul verde, pentru locurile de joacă, pentru parcări, trotuare. Vorbim despre kilometri pătraţi întregi de spaţiu verde reabilitat, noi locuri de joacă amenajate, 8 parcări supraterane ce vor genera aproape 8.000 de locuri de parcare între blocuri. Experții care au analizat proiectele administrațiilor locale au apreciat efortul depus de municipalitatea arădeană. Personal, m-a bucurat în mod special expunerea domnului rector al Universității de Arhitectură şi Urbanism din București care a subliniat dimensiunea acestui proiect ambițios.
Un alt proiect la care aș dori să fac referire aici este cel care vizează achiziția de material rulant electric: 4 tramvaie cu dublă articulație, de capacitate mare, și 6 tramvaie vagon, de capacitate medie. Acest demers se încadrează într-un proiect care se extinde pe 4 ani și prevede achiziționarea a 28 de tramvaie noi pentru Arad. Valoarea totală a investiției se ridică la peste 57 de milioane de euro iar sursa de finanțare sunt fondurile europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020. De ce insist pe acest proiect aici? Pentru că Aradul are, în 2018, de 3 ori mai multe mașini decât avea în anul 2004.
Dar proiectele pe care Primăria le-a inițiat nu se opresc aici. Lista e lungă așa că am preferat să insist pe acestea două.

Să trecem la un subiect mult mediatizat în acest an: 100 de ani de la Marea Unire și dorința  neîndeplinită a arădenilor de a avea un monument reprezentativ al Marii Uniri în capitala politică a acesteia. S-a împiedicat amplasarea monumentului de neputința Guvernului României de a aduce statuia la Arad?  Nu s-a implicat suficient Primăria în acest demers?

Într-adevăr, monumentul nu a fost amplasat. Și e regretabil că, în anul celebrării Marii Uniri, unii au vrut să transforme această neîmplinire a guvernului într-un soi de joc al adversității dintre Centru și provincia istorică.
Ne lipsește, desigur, acest monument, pe care nepriceperea administrativă și haosul birocratic l-au împiedicat să ajungă la Arad. Totuși, chiar și fără acest monument, arădenii rămân cu extraordinar de multe lucruri de sărbătorit. 2018 este momentul în care reafirmăm că Aradul este capitala politică a Unirii Transilvaniei cu România. Și e un lucru care contează, spun eu, enorm.
Încă înainte de 1900, Aradul a fost centrul luptei de emancipare națională a românilor din Transilvania. Am avut la Arad Banca Victoria, bancă cu capital românesc care a finanțat lupta pentru drepturile românilor. În orașul nostru a funcționat ziarul Românul, publicație care a jucat un rol deosebit de important în răspândirea ideilor care au condus la Marea Unire. Iar tipografia arădeană la care se scotea ziarul Românul este cea la care s-au tipărit actele oficiale ale Unirii. Tot în Arad a activat un grup de intelectuali care, uniți în jurul unor personalități ca Vasile Goldiș, Ștefan Cicio Pop sau Ioan Suciu, s-au dedicat luptei pentru unire. De aici, de la noi, a fost anunțată în anul 1918 Marea Adunare de la Alba Iulia.
Revenind la monument, vă pot spune că pe 1 octombrie 2018, reprezentanții Ministerului Culturii au transmis autorităților locale arădene faptul că Ministerul Finanțelor Publice nu a alocat bani pentru realizarea fundației Monumentului Marii Uniri, cu termen de execuție 25 noiembrie 2018. Realizarea acestui monument și amplasarea sa la Arad, în Anul Centenar, ar fi fost o obligație nu doar contractuală, ci și morală, față de Aradul anului 1918. Ca atare, ca primar al acestui oraș, am considerat că e obligatoriu ca, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, să avem un monument care să marcheze Centenarul. Administrația locală a finanțat acest monument și țin să le mulțumesc celor care l-au realizat, tineri artiști arădeni, elevi și profesori la Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi”. Iată că dacă există voință și pricepere, lucrurile sunt realizabile. Am realizat prin acest monument un act de respect pentru înaintașii noștri și un angajament că vom duce mai departe flacăra pe care ei au aprins-o, flacăra unei Românii libere, unite și prospere.
Să nu uităm că românii și-au dorit Unirea în 1918 nu doar pentru a trăi într-o Românie mai mare, ci și pentru a fi cetățenii unei Românii mai bune. Au făcut acest gest cu încredere în viitor, iar copiii care au realizat grupul statuar dedicat Marii Uniri reprezintă speranța noastră într-o generație energică, dedicată țării.

Care este relația Aradului cu Guvernul României în Anul Centenar?

Aș putea spune că relația e descrisă simptomatic de cazul amplasării monumentului Marii Uniri. Piedici birocratice, stângăcii administrative din partea guvernului, sabotarea comunității arădene. De ce spun asta? Pentru că avem investiții guvernamentale aproape de zero, ignorarea celor în curs, subfinanțare, amânări. Nu e situație pe care să ne-o dorim, pentru că, dacă avem o competiție politică cu un guvern de altă orientare, ea poate fi atenuată de o colaborare în interesul cetățenilor. Nu cred că există învingători atunci când cetățenii au de suferit, când locuitorii acestui oraș sunt nedreptățiți de arbitrariul deciziilor de la centru.

Ca să încheiem interviul într-o notă mai optimistă, vă întreb care ar fi mesajul primarului Aradului în acest an atât de important din punct de vedere național?

La fel ca cei de acum 100 de ani, trebuie să ne asumăm să trăim în libertate care, trebuie să ştim, nu e o valoare confortabilă, ci pentru ea e nevoie de multe ori să te lupți și de foarte multă responsabilitate. Mult mai ușoară e poziția de dependență, cea asistențială, chiar dacă puțini sunt dispuși s-o recunoască. Darurile libertății sunt, însă, neprețuite. De aceea, mulțumesc lui Dumnezeu pentru binecuvântarea de a trăi în acest oraș locuit de cetățeni care înțeleg și îşi asumă libertatea. Cu smerenie mulțumesc Domnului pentru această poziție în care reprezint comunitatea arădeană.
La ceas centenar, ne rămâne obligația să respectăm și să redescoperim binele și frumosul din noi, din jurul nostru, din comunitatea și din țara noastră. România suntem cu toții, de la mic la mare, de la cel tânăr la cel bătrân. Toți suntem produsul acestui popor.

„Să nu uităm că românii și-au dorit Unirea în 1918 nu doar pentru a trăi într-o Românie mai mare, ci și pentru a fi cetățenii unei Românii mai bune”.