Jurnal arădean: Ce a însemnat ultimul an pentru sectorul IMM-urilor?

Florin Jianu: Anul 2020 a fost un an al suspendării activității pentru că, dacă ne uităm statistic, mai puține firme s-au format în 2020 versus 2019, mai puțin cu aproximativ 18%, dar și mai puține firme s-au închis – procentul fiind similar. Practic a fost o stagnare, un status quo, de aceea am spus că anul trecut a fost un an în care IMM-urile au stat în expectativă, au așteptat să vadă cum evoluează pandemia. Principalele preocupări ale întreprinderilor mici și mijlocii au fost să salveze locurile de muncă, să-și mențină oarecum competitivitatea firmei, adică să se mențină pe linia de plutire, după care în 2021 să înceapă o creștere. Din a doua jumătate a acestui an, se preconizează o reîncepere a activității aproape de nivelul anului anterior pandemiei. În ceea ce înseamnă toate componentele economice – importuri, exporturi – și ele au scăzut în 2020, acum au revenit la un nivel apropiat anului 2019, cu mult peste 2020. Am observat, de asemenea, că și activitatea economică din primul trimestru al acestui an este la nivelul primului trimestru din 2020, pandemia începând în martie.

JA: Ce-și propun întreprinzătorii pentru acest an?

F.J.: La începutul acestui an, am măsurat felul în care percep întreprinzătorii anul 2021 și 6 din 10 au spus că își propun să își mențină cifra de afaceri și numărul de angajați, 3 din 10 că vor disponibiliza oameni și că le va scădea cifra de afaceri în anul acesta și doar 1 din 10 că își propun creștere economică. Dacă lucrurile, așa cum vedem, încep în forță să se relaxeze, dar cu o condiție necesară, aceea a continuării procesului de vaccinare la un nivel ridicat, atunci probabil acest proces normal de revenire va continua și în ceea ce înseamnă economia.

Pe scurt, în ceea ce privește IMM-urile, acestea și-au propus menținerea locurilor de muncă, ceea ce arată o mare responsabilitate din partea întreprinderilor mici și mijlocii din România. Dacă ne uităm la criza 2008-2010, la nivel european s-au pierdut aproximativ 12 milioane de locuri de muncă pe care le-am regăsit în IMM-uri. De aici vine și sintagma coloanei vertebrale a economiei, a inimii economiei, pentru IMM-uri: ele absorb și sunt cele mai flexibile.

JA: Vorbind, în continuare, despre situația economiei, care sunt semnalele crizei economice atrase de criza sanitară?

F.J: În niciun caz nu a fost depășită criza economică. Foarte multe IMM-uri au fost afectate. Mizăm pe solidaritatea tuturor, pe revenirea economică în sensul că atât românii, cât și ceilalți europeni își doresc din nou să călătorească, să reia comportamentele de consum. Criza însă nu a fost depășită, tocmai de aceea subliniem importanța planurilor de redresare și reziliență, planuri care sunt un fel de plan Marshall la nivel european, o infuzie de capital, reforme, susținerea economiei și societăților la nivel european pentru ca, tocmai după criza sanitară, să nu asistăm la o criză economică, aceasta nefiind concomitentă cu o criză sanitară. Valurile unei crize în economie sunt exact ca un tsunami, se văd mai târziu. Tocmai de aceea trebuie o precauție, nu să spunem că, dacă am revenit din punct de vedere sanitar la situația anterioară pandemiei, nu mai trebuie să facem nimic. Din contră, trebuie să susținem inteligent economia și IMM-urile. Am analizat și planurile de redresare propuse de alte țări europene și pot să spun că, de exemplu, Franța își propune dezvoltarea companiilor de tip „unicorn” în domenii de tehnologie înaltă, iar Germania propune ca minim 30% din toate contractele care se vor derula să fie destinate IMM-urilor. Aici, de exemplu, o dezvoltare integrată ar permite ca lucrările de infrastructură să fie făcute de firme autohtone – dotate și susținute prin planul național, nu de consorții din străinătate, iar banii să rămână în România.

JA: Susținerea economiei a fost văzută, aici, și prin cele trei măsuri, rămase doar două între timp, inițiate de Guvern. Cât de eficiente au fost?

F.J: Măsura 1 a fost o măsură bună, dar era una de natură socială, pentru că se referea la microîntreprinderile care nu au angajați, fiind susținuți întreprinzătorii care dețineau acele companii și pentru care nu s-a găsit o măsură de tipul șomajului tehnic, kurzarbeit. A fost o măsură bună pentru aproximativ 15-16 mii de companii, deși nevoia evaluată de noi era aproape dublă.

Pe măsura 2 lucrurile stau relativ bine, s-au plătit aproximativ jumătate dintre cereri. Iar, din păcate, măsura 3, care acum numai există, era extrem de necesară. Tocmai această măsură însemna redresarea, recâștigarea competitivității și aici, de fiecare dată, am venit cu exemple simple: companii de turism care și-au închis birourile, activitatea reducându-se la mai puțin de jumătate, deși s-au reinventat găsind unele piețe temporare și limitate. Ei, această măsură era măsura care le dădea posibilitatea să vină cu ceva nou pe piață, să investească și să regândească business-ul. Din păcate, măsura a fost blocată, iar pentru mine argumentele nu au stat în picioare. Se puteau scoate acele solicitări pe imobiliare care însemnau o denaturare a măsurii și să meargă mai departe, sau chiar să meargă pe legea din parlament- o alternativă pentru care noi ne-am luptat, ca grila să fie schimbată, să fie pus accent pe locurile de muncă, pe cifre și pe chestiuni solide din statistica firmelor.

JA: Privind acum spre viitor, care este, astăzi, cea mai mare temere a antreprenorului român?

F. J.: Principala temere a IMM-urilor pentru perioada următoare e reluarea comportamentelor de consum. Prin faptul că mobilitatea a fost limitată, programul de funcționare în anumite sectoare a fost redus, totul a dus la schimbarea comportamentelor de consum. Trebuie să luptăm împreună pentru a putea relua acele comportamente. Dacă ne uităm în ultimii ani, vedem cum plângeam că exista o creștere economică bazată pe consum, dar, în final, o creștere economică e o creștere economică. Statistica ne dă încurajări, dar revenirea trebuie să fie și sustenabilă, pentru că astăzi nu putem fi foarte fericiți de ceea ce a însemnat susținerea mediului de afaceri. Deși am plecat foarte bine, în această perioadă, ministerele par să fi tras frâna de mână și nu s-a mai simțit aceeași susținere pentru mediul antreprenorial. Așadar, pe viitor, trebuie să potențăm finanțările europene care pot face diferența în dezvoltare și reconstrucție.

Depozite și fabrici regionale

O idee lansată de Florin Jianu, la Arad, a fost dezvoltarea unor rețele regionale de fabrici și depozite (în sectorul medical, agricol etc.). Jianu a punctat că s-ar crea un echilibru în fiecare regiune și ar fi un pas înainte spre „reforma pe care ne-o dorim”.

Valurile unei crize în economie sunt exact ca un tsunami, se văd mai târziu – Florin Jianu