În primele nouă luni ale anului trecut, arădenii au consumat medicamente compensate şi gratuite în valoare de 96.984.900 de lei. E o sumă foarte mare!

GHEORGHE DOMŞA: La prima vedere, pare a fi o sumă foarte mare. Dar, ţinând seama de faptul că acesta e consumul de medicamente de ani de zile, nu este ceva ieşit din comun. Pe de altă parte, dacă ne raportăm la consumul din alte state europene, consumul acesta este mic. Dacă ne raportăm la consumul nostru de acum 10-15 ani, da… consumul a crescut. Dar consumul de medicamente creşte, pe de o parte, pentru că apar tehnologii noi de diagnostic şi se pot pune mai multe diagnostice, iar pe de altă parte pentru că apar medicamente din ce în ce mai inovative care se prescriu pentru vindecarea pacienţilor. Deci, am putea spune că acest consum de medicamente e aproape o constantă, cu variaţiuni foarte, foarte mici de la un an la altul.

Deci nu se poate spune că am devenit noi mai bolnavi, în timp…

GHEORGHE DOMŞA: Nu. Sub nicio formă. Dar, repet, odată cu descoperirea şi achiziţionarea multor tehnologii noi pentru diagnostic, se depistează multe boli care nu au fost depistate mai de mult. De pildă, până acum câţiva ani, noi nu am avut RMN-uri sau CT-uri, acum le avem aproape în fiecare clinică. E clar că în acest fel se pot diagnostica mult mai multe patologii. Şi implicit se prescriu medicamente adaptate acestora.

Au apărut şi medicamente noi…

GHEORGHE DOMŞA: Da, s-au introdus multe medicamente în nomenclator şi aceste medicamente duc la bunăstarea pacientului din punct de vedere al sănătăţii. De asta se şi prescriu, de asta se şi consumă banii.

Sunt mai scumpe aceste medicamente?

GHEORGHE DOMŞA: În general, la noi medicamentele nu sunt foarte scumpe. Dar, într-adevăr, medicamentele inovative care chiar fac treabă sunt un pic mai scumpe. În programele de sănătate, sunt tratamente care se folosesc în toată Europa şi le folosim şi noi. Toţi cei care sunt incluşi în programele de sănătate primesc tratament gratuit, indiferent că vorbim de diabet, de oncologie, ortopedie, cardiologie sau boli rare…

În perioada ianuarie-septembrie 2019 s-au cheltuit 41.605.350 de lei numai pentru medicamentele din programele naţionale. Spre care dintre ele s-au dus cei mai mulţi bani?

GHEORGHE DOMŞA: Pentru diabet sunt 26,7 milioane (incluzând aici şi testele, care intră tot la categoria medicamente), pentru oncologie 13,8 milioane, 352.680 de lei pentru stări post transplant şi 687.740 de lei pentru boli rare.

Vă propun să lăsăm deoparte „compensatele şi gratuitele” şi să ne referim la consumul de medicamente în general. Oare nu avem tendinţa de a lua prea multe medicamente?

GHEORGHE DOMŞA: Ba da. În general, atunci când merg la doctor, pacienţii se aşteaptă să fie prescrise un număr de medicamente. Cu certitudine însă, atunci când prescrie tratamentul, doctorul spune şi despre regimul igieno-dietetic, despre modul tău de viaţă sănătos. Marea majoritate a pacienţilor ignoră lucrurile acestea şi spun că se rezolvă totul cu medicamentele. Dacă n-ar ignora recomandările pentru tratamentul igieno-dietetic al medicului şi ar fi mult mai atenţi la acele recomandări decât la reclamele de la televizor, cu tot felul de medicamente şi suplimente alimentare, cu certitudine s-ar simţi mult mai bine şi nu ar avea aşa mare cheltuială cu medicamentele. Dar oamenii preferă varianta scurtă.

Şi varianta scurtă este…

GHEORGHE DOMŞA: Varianta scurtă este… dacă tot vorbim de reclame… varianta scurtă este cu colebilul de la televizor, în care oamenii sunt educaţi să mănânce cât de mult că medicamentul Colebil le va rezolva problema. Ceea ce, din punctul meu de vedere, este 100% greşit. Dar oamenii trebuie să înveţe. Iar când învaţă, depinde de sursa de la care vor să înveţe.

De unde să ştie oamenii să facă diferenţa între surse?

GHEORGHE DOMŞA: Oamenilor le este foarte greu să facă diferenţe între surse, cu asta sunt de acord. S-a desfăşurat şi o campanie accentuată împotriva vaccinării şi… oamenii îşi iau tot felul de informaţii de unde li se pare lor rezonabil şi facil de înţeles. Motiv pentru care administratorii din sistemul sanitar ar trebui să transmită ei, la rândul lor, nişte mesaje foarte uşor de înţeles, care să ajungă exact la pacienţi şi să fie lămuritoare, ca să creeze obiceiuri bune. Altcumva, îi lasă la latitudinea unor reclame pe care nu le ştiu interpreta, le iau ca atare şi nu fac decât să crească un consum şi nu e sigur că şi câştigă beneficii din punct de vedere al sănătăţii. Dar pentru asta, toţi cei implicaţi în sistemul sanitar – medici, Casa de Asigurări de Sănătate, Direcţia de Sănătate Publică – ar trebui să facă o campanie asiduă de informare. Nu e greu, dar nu e nici uşor pentru că trebuie să schimbi nişte cutume care s-au format între timp. În 30 de ani s-au format…

Şi în cât timp credeţi că s-ar putea schimba aceste cutume?

GHEORGHE DOMŞA: Nişte cutume înrădăcinate ar lua foarte mult. Dar, referindu-mă la consumul de medicamente şi la vaccinările de care vorbeam mai înainte, nu cred că ar lua aşa de mult pentru că noi suntem o naţie care, cu câţiva zeci de ani în urmă, am fost foarte riguroşi în ceea ce priveşte vaccinarea populaţiei, am fost foarte riguroşi la consumul de medicamente. Nu spun că trebuie să revenim la acea rigoare, pentru că atunci era… foarte multă economie. Dar trebuie să devenim riguroşi pentru folosul nostru: pentru sănătatea noastră în primul rând şi, nu în ultimul rând, financiar – care este un indicator important pentru fiecare dintre noi.

„Dacă n-ar ignora recomandările pentru tratamentul igieno-dietetic al medicului şi ar fi mult mai atenţi la acele recomandări decât la reclamele de la televizor, cu certitudine pacienţii s-ar simţi mult mai bine”