Naţionaliştii din Arad sunt grupaţi în trei formaţiuni: Partidul România Mare, Partidul România Unită şi Partidul Noua Dreaptă. Chiar dacă există diferenţe de nuanţă între ele, liderii lor par dipuşi, ba chiar dornici, să discute, să găsească modalităţi de colaborare pentru unificarea forţelor, conştienţi fiind de faptul că separat nu au nici cea mai mică şansă de a obţine voturi la alegerile parlamentare. Alegerile locale au dovedit-o cu vârf şi îndesat. Deocamdată, însă, orice demers al lor este blocat de situaţia de la Bucureşti, unde, cică, se încearcă formarea unui pol naţionalist, alături de partidul lui Marian Munteanu- Alianţa Noastră- pe cale de înscriere în Registrul partidelor politice. Discuţiile, însă, trenează, deoarece, se pare, fiecare vrea să discute separat cu Marian Munteanu, în loc să ajungă înainte la un numitor comun. Ca de obicei, este vorba despre orgolii. „Nu ştim ce va fi, am înţeles că astăzi (luni-nn) se întâlnesc din nou, dar fiecare are părerile şi pretenţiile sale, nu atât din orgoliu, cât din punct de vedere politic, programatic. Eu sper că în cele din urmă se va găsi o cale pentru coagularea forţelor naţionaliste, dacă vrem ca în Parlamentul României să fie reprezentaţi şi cei care doresc să apere suveranitatea României şi revenirea la valorile creştine” spune unul dintre liderii arădeni. Dincolo de ce se va întâmpla, efectul situaţiei de la Bucureşti este „dispariţia” totală a celor trei partide naţionaliste arădene după alegerile locale. Au intrat într-un „concediu forţat” care nu se ştie când şi cum se va încheia. Poate, după alegerile parlamentare, spre satisfacţia multora.