Dezastru. Aceasta este părerea reprezentanţilor firmei germane care realizează studiul de trafic în municipiu pentru proiectul „Arad-Gyula – Dezvoltarea comună a reţelei de transport”, un proiect finanţat din fonduri europene. Iar cifrele şocante prezentate de aceştia vorbesc de la sine. Nemţii au prezentat ieri un raport la jumătatea studiului, în baza datelor de pe teren, a măsurătorilor de trafic realizate în 100 de intersecţii, pe 50 de tronsoane de drum, pe centura Aradului şi în baza anchetelor făcute pe stradă şi în casele arădenilor. Veştile făcute publice ieri de firma germană pe parcursul a mai bine de trei ore sunt catastrofale şi ar trebui să dea de gândit tuturor. Deşi Aradul ar putea deveni un oraş atractiv din punct de vedere al circulaţiei, şi de aici implicit şi din punct de vedere turistic, nemţii au susţinut că până şi unde am putea sta bine (punctele forte), stăm prost. „Elementele de bază ale mobilităţii sunt greşite în Arad”, a prezentat managerul proiectului.
Datele adunate de pe teren de nemţi sunt şocante atât din punct de vedere al concluziilor, cât şi al volumului muncii depuse. Încă din start, reprezentanţii firmei au precizat că Aradul are 237 de vehicule la mia de locuitori, în condiţiile în care în oraşe similare din Germania procentul arată cam aşa: 601 vehicule la mia de locuitori. Cu toate acestea, faptul că în Arad sunt mai puţine vehicule per locuitor nu se vede în trafic, pentru că acesta nu a fost gândit corespunzător şi nu s-au remediat până acum deficienţele. „Aradul are cam jumătate din cifrele similare din occident, dar dacă cineva vizitează Aradul nu are această impresie”, a susţinut ieri Manfred Brenner, consultantul proiectului. Urmează datele.
În Arad, potrivit studiului, 80% din gospodării au câte un vehicul. Cele mai multe autoturisme pe gospodărie se regăsesc în cartierul Gai (1,07% vehicule pe gospodărie, adică cel puţin o maşină la fiecare casă), urmat de Poltura (0,93%), Aradul Nou (0,89%) şi Subcetate (0,89%). “Avem şi un cartier în care s-a constatat că fiecare gospodărie deţine câte un autoturism. Din păcate, numărul de biciclete este cu mult sub numărul de maşini”, a declarat Manfred Brenner, aceasta fiind şi unul dintre motivele miilor de probleme din circulaţie. Media deplasărilor zilnice ale cetăţenilor cu maşinile personale este şi ea mai mică decât în occident, cu toate că nici acest fapt nu se simte cu adevărat în Arad. “Numărul de deplasări pe zi corespunde cu media pe toată ţara. În medie, un locuitor se deplasează de trei ori pe zi de acasă undeva. În Germania, media este de 3,2 ori pe zi, ceea ce mă face să cred că la anchetele din gospodării nu au fost trecute toate drumurile făcute de arădeni pe jos”, a spus consultantul. 30% dintre aceste deplasări sunt spre şi dinspre locul de muncă, 20% pentru petrecerea timpului liber şi o treime pentru cumpărături şi la doctor.
40% dintre mijloacele de transport folosite de arădeni sunt nemecanizate şi tot degeaba. Doar 18% dintre arădeni mai folosesc transportul în comun, un fapt considerat extrem de tragic de experţii germani; o treime din arădeni merg pe jos iar împreună cu cei care folosesc bicicleta procentul “sănătoşilor” ajunge la 40%; foarte puţini aleg ca mijloc de transport taximetrul. Concluzia nemţilor este că prea puţini arădeni folosesc bicicleta: în oraşele similare din Germania rata de folosire a bicicletei este de 13% din totalul mijloacelor de transport folosite, pe când la Arad este de doar 8%.
Transportul în comun, cel mai grav
Cât priveşte transportul public, consultantul susţine că “Aradul nu a dezvoltat un sistem de transport public atractiv” şi că, dacă oraşul nu va găsi o soluţie care să-i determine pe arădeni să renunţe la maşini şi să opteze pentru transportul în comun, bicicleta sau mersul pe jos (care se potriveşte de minune Aradului, susţin nemţii), în câţiva ani ne vom sufoca şi nu vom mai putea circula în oraş. Ar trebui ca să nu ne sufoce traficul în Arad să ajungem măcar la procentele occidentale: 30% pietoni, 15% biciclişti, 20-25% cei care aleg mijloacele de transport în comun şi 40% cu autoturismele personale.
Datele devin însă, de aici, din ce în ce mai grave. Potrivit studiului, la orele de vârf în circulaţie 60% dintre deplasări sunt făcute cu autoturismele private, fapt considerat de nemţi “o dezvoltare periculoasă”. Nu există, în plus, nici un cartier în care deplasările la şi dinspre locul de muncă să fie mai ridicate cu mijloacele de transport în comun.
36.000 de maşini pe zi pe centru
Piaţa Drapelului (Podgoria) şi Bulevardul Revoluţiei nu mai fac deja faţă maşinilor. În analiza făcută de specialişti în ceea ce priveşte reţeaua de drumuri se arată faptul că există străzi circulate, dar care mai au încă capacitatea de a primi alte maşini, aşa cum este cazul Căii Aurel Vlaicu, pe unde trec zilnic 45.000 de maşini, sau Calea Radnei, străbătută în 24 de ore de 27.000 de maşini, dar şi străzi care au ajuns la capacitatea maximă şi efectiv nu mai pot primi alte vehicule. În acest caz este vorba de Piaţa Drapelului şi Bulevardul Revoluţiei, pe aici trecând zilnic 36.000 de maşini.
“Deşi Aradul e predestinat circulaţiei pietonilor şi bicicliştilor, ca pieton şi biciclist nu îţi face plăcere să circuli în oraş” – Manfred Brenner
Adriana Barbu Dănilă
Citiți principiile noastre de moderare aici!