Scriam, în urmă cu un an (tot în ianuarie), că actorul Radu Cazan ne-a surprins cu o carte document – „Actori arădeni revin la rampă” – , în care autorul – el însuşi un devotat slujitor al scenei arădene – ne prezenta „44 de medalioane cu interpreți surprinși în cele mai diverse roluri”.

Consideram că dacă, la prima vedere, lucrarea pare un dicționar, în care găsim câteva informații despre artişti (prezentaţi în ordine alfabetică), creațiile lor („Roluri interpretate”) și aprecieri critice („În oglinda presei”), ea se diferențiază de cel clasic. Ba, mai mult, spunem acum, cartea este o altfel de istorie a teatrului arădean, „scrisă” de personajele-actori care au intrat pe scena Teatrului din Arad.

Alţi 77

Şi această observaţie ne-o întăreşte apariţia celui de-al doile volum „Actori arădeni revin la rampă 2”, apărut, recent, tot la Editura Trinom. „Celor 44 de actori cuprinşi în prima carte – scrie Radu Cazan, în deschiderea care poartă titlul «Pentru o istorie a Teatrului» – le-am adăugat acum alţi 77, în total sunt prezentaţi publicului 121 de interpreţi care-au susţinut cu arta lor gloria Teatrului «Ioan Slavici», în prima jumătate de veac a existenţei sale”.

Dacă numele actorilor prezentaţi în primul volum – Dan Antoci, Maria Barboni, Iulian Copacea, Ion Costea, Gabriela Cuc, George Didilescu, Mihai Dragoi, Alexandru Fierăscu (am dat, la întâmplare, doar câteva exemple) – sunt mai cunoscute publicului arădean, poate prea puţini îşi amintesc de cei pe care Radu Cazan îi aduce la rampă în tomul al doilea. Însă, vorba autorului, „indiferent când au venit, indiferent cât au stat, doi, trei, zece, douăzeci de ani, fiecare dintre ei sunt părţi ale unui Întreg, iar acesta este Teatrul care a ajuns la noi proaspăt, bine definit, curajos şi profesionist”.

Din filme

Sunt în această carte şi actori pe care i-am văzut şi i-am admirat în filme. Dar nu prea mulţi ştiu că au jucat pe scena arădeană. „Cel mai răsunător nume este, fără îndoială, al lui Ştefan Ciubotăraşu” – spune autorul. Chiar dacă a fost, la Arad, doar doi ani (1948-1950) a jucat câteva rolul importante şi chiar a regizat un spectacol. Evident, ca personalitate interpretativă complexă, Ştefan Ciubotăraşu s-a remarcat (şi s-a făcut cunoscut în toată ţara) prin filme precum „Erupţia”, „Valurile Dunării”, „Setea”, „Pădurea spânzuraţilor”, „Columna”, „Aşteptarea” etc.

„În Teatrul arădean doar trei afişe îl prezintă publicului, în stagiunea 1953-1954 ”, pe Aristide Teică. „Figură interesantă, foarte bun actor”, acesta s-a impus (şi a primit admiraţia tuturor) în roluri din filme ca „Felix şi Otilia”, „Toate pânzele sus”, „Tănase Scatiu”, „Secretul lui Bachus”, „Cuibul de viespi” etc. dar şi în multe seriale de televiziune.

Dincolo de ziduri

„Scopul nostru – mărturiseşte Radu Cazan – este clar exprimat de titlul cărţii: să readucem la lumina rampei (adică la lumina zilei de AZI!) cât mai mulţi dintre acei actori minunaţi şi creaţiile lor uimitoare. Încât publicul, atunci când priveşte impunătoarea clădire din centrul oraşului, să nu aibă în ochi şi-n minte doar zidurile ci, mai ales pe aceia care-au făcut posibilă existenţa importantei instituţii: Teatrul Clasic «Ioan Slavici» Arad”.