‘Brânza frământată de Teaca’ este o brânză din Teaca, un sat din nordul României.

Este făcută din lapte de vacă crud, nepasteurizat, care este coagulat, fermentat, maturat, sărat și ambalat într-o bășică de porc.

‘Caracteristicile acestui tip de brânză nu pot fi reproduse fidel în afara acestui context geografic și cultural, deoarece se bazează pe capacitatea producătorilor locali de a interpreta și controla fiecare stadiu al procesului prin vedere și atingere. Această expertiză a fost transmisă din generație în generație și este o parte de bază a identității comunității, legând numele produsului de gustul, textura și calitatea așteptată de consumatori’, a precizat Comisia Europeană.

Această nouă desemnare se alătură celor peste 3.900 de nume protejate incluse deja în baza de date eAmbrosia.

Conform unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, denumirea produsului ‘Brânză frământată de Teaca’ a dobândit protecția pe sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată (IGP) în baza Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind indicațiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole, precum și privind specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate pentru produsele agricole, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2019/787 și (UE) 2019/1753 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012.

Produsul ‘Brânză frământată de Teaca’ are formă ovală sau rotundă neregulată, greutatea de aproximativ 0,4 – 2 kg. Forma și greutatea bucăților este dată de vezica naturală de porc în care brânza frământată este ambalată.

Etapele fabricării produsului sunt: recepția materiilor prime, filtrarea laptelui, pregătirea laptelui pentru închegare, închegarea laptelui, prelucrarea coagulului, încălzirea a II – a în vederea obținerii unei deshidratări corespunzătoare a bobului de coagul, formarea cașului bașchiu, pregătirea cașului bașchiu, obținerea brânzei frământate de Teaca, frământarea brânzei, umplerea și coaserea vezicilor de porc. Toate etapele fabricării produsului ‘Brânză frământată de Teaca’ se desfășoară în aria geografică delimitată, respectiv satul Teaca, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud

Cererea de înregistrare a denumirii ‘Brânză frământată de Teaca IGP’ se bazează pe reputație și know-how-ul transmis din generație în generație în localitatea Teaca, care influențează caracteristicile organoleptice specifice ale produsului.

‘Caracteristicile produsului nu pot fi reproduse fidel în afara arealului geografic, deoarece ele depind de abilitatea producătorilor locali de a interpreta și controla fiecare fază a procesului prin mijloace senzoriale. Această expertiză a format un nucleu identitar în comunitate, asociind numele produsului cu gustul, textura și calitatea așteptate de consumatori. Produsul ‘Brânză frământată de Teaca’ este cunoscut din vechime, una dintre dovezi fiind prezența acestuia în celebrul târg de la Teaca. Atestarea târgului din Teaca este menționată și în Monografia în limba germană scrisă de Ilse Schliesleder- Fronius’, se menționează în comunicatul MADR.

Cererea de înregistrare în vederea dobândirii protecției IGP pentru denumirea ‘Brânză frământată de Teaca’ a fost înaintată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de grupul aplicant Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud.

Grupul aplicant are un rol important, conferit de Regulamentul (UE) 2024/1143, conform căruia acesta trebuie să contribuie la garantarea calității, reputației și autenticității produsului pe piață, prin întreprinderea de demersuri pentru a preveni sau a contracara orice măsuri sau practici comerciale care prejudiciază sau riscă să prejudicieze imaginea și valoarea produselor lor, inclusiv practici de comercializare și prețuri care le devalorizează.

‘Brânza frământată de Teaca’ a devenit al 18-lea produs românesc recunoscut și înregistrat la nivel european, alături de: Magiun de prune de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (IGP), Salam de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP), Scrumbie afumată de Dunăre (IGP), Telemea de Sibiu (IGP), Cârnați de Pleșcoi (IGP), Cașcaval de Săveni (IGP), Salata cu icre de știucă de Tulcea (IGP), Telemea de Ibănești – Denumire de Origine Protejată (DOP), Salată tradițională cu icre de crap – Specialitate Tradițională Garantată (STG), Plăcintă dobrogeană (IGP), Pită de Pecica (IGP), Salinate de Turda (IGP), Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România (STG), Cârnați din topor din Vâlcea (IGP), Batog de Sturion (IGP) și Babic de Buzău (IGP).

În prezent, România are în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene, în vederea înregistrării, 11 documentații, dintre care două pentru IGP și nouă pentru STG.

Sursa: AGERPRES