Continuăm cu ora de istorie predată în aer liber de profesorul Cristian Stoica elevilor săi de la Școala Profesională „ASTRA”. De această dată vă propunem să aflați când a fost atestată documentar capitala București, despre tezaurul românesc – evaluat estimativ la 3 miliarde de euro – care a plecat în primul Război Mondial și a rămas mai apoi în Rusia, dar și despre personalitățile neamului Românesc și legăturile lor cu Aradul.

Orașul lui Bucur

„O legendă – își începe ora de istorie prof. Cristian Stoica – spune că Bucureștiul ar fi fost întemeiat cu mai multe secole în urmă de un cioban pe nume Bucur care a plecat de pe plaiurile natale cu turma de oi cu gândul să își ducă turma la Dunăre dar a rămas pe malurile Dâmboviței. Bucureștiul este atestat documentar în anul 1459, când un hrisov al domnitorului Vlad Țepeș scutește de plata unor dări pe unii dintre locuitorii acestuia.”

93 de tone de aur, în 41 de vagoane la ruși

„O rană deschisă pentru noi, românii, o reprezintă tezaurul țării ajuns la Moscova în timpul Primului Război Mondial, care și astăzi este în Rusia. Vorbim de 93,4 tone de aur, tablouri, cărți rare, monede vechi, manuscrise, odoare mănăstirești, care au fost transportate în anul 1916, în 17 vagoane de tren și în anul următor într-un transport de 24 de vagoane.

De-a lungul timpului au fost făcute câteva retrocedări nesemnificative. Specialiștii Băncii Naționale a României au evaluat în prezent tezaurul românesc din Rusia la aproape trei miliarde de euro!”, ne spune Stoica.

Muzeul Național de Istorie a României

„Situat pe Calea Victoriei din București, în Palatul Poștelor, cel mai important muzeu al statului a fost înființat în anul 1970. Accesibile pentru vizitarea de către public sunt trei expoziții permanente: Copia Columnei lui Traian, Lapidariumul și Tezaurul Istoric.

Tezaurul Istoric cuprinde peste trei mii de piese expuse, deosebite, multe dintre ele unicat, realizate din materiale și pietre prețioase. În vitrinele expoziției pot fi admirate obiecte de cult, bijuterii, obiecte religioase și tezaure care acoperă întreaga istorie a României din cele mai vechi timpuri până în epoca contemporană.

Expoziția cuprinde obiecte care au aparținut domnitorilor Constantin Brâncoveanu, Alexandru Ioan Cuza și Familiei Regale a României. Coroana regilor Carol I și Ferdinand, coroanele reginelor Elisabeta și Maria”, completează profesorul.

Panteonul neamului românesc – Cimitirul „Bellu”

Întins pe o suprafață de 28 de hectare, completează Stoica, pe terenul donat municipalității de Barbu Bellu, cimitirul care astăzi îi poartă numele are peste 300 de monumente istorice, un număr impresionant de personalități fiind înmormântate aici. Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, A.D. Xenopol, George Coșbuc, Ion Luca Caragiale, Nichita Stănescu, Zaharia Stancu, Ionel Teodoreanu, Titu Maiorescu, Alexandru Macedonski, Tudor Vianu, Mihail Sadoveanu, Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Alexandru Vlahuță, Eusebiu Camilar, Nae Ionescu, Grigore Vasiliu Birlic, Corneliu Coposu, Liviu Ciulei și Ion Minulescu sunt doar o parte din personalitățile înmormântate aici.

Personalități ale României și legăturile lor cu Aradul

„Soția lui A.D. Xenopol donează 2.000 de volume care au aparținut marelui istoric bibliotecii orașului Arad, de aceea astăzi, aceasta îi poartă numele.

Poetul național Mihai Eminescu vine la Arad alături de trupa de teatru a lui Pascaly, fiind cazat timp de aproape o lună în casa lui Ioan Popovici Deseanu.

Eminescu l-a numit pe cel care a înființat Preparandia arădeană «Țichindeal, gură de aur». Iar marele istoric Nicolae Iorga numea Aradul drept «Mica Vienă».

Aurel Vlaicu a zburat cu aeroplanul său la Arad. Pentru a-l sprijini pe Vlaicu în realizarea aeroplanului Vlaicu III s-a făcut o colectă publică la nivelul întregii Transilvanii. Din fondurile totale adunate, arădenii au contribuit cu un sfert, au fost 107 deponenți care au oferit suma de 3.955 de coroane. În fruntea listei donatorilor a fost episcopul Ignatie Papp. Să le fie țărâna ușoară și memoria binecuvântată!”, își încheie ora de istorie prof. Cristian Stoica.