Vă oferim un nou episod din Ora de istorie predată în aer liber de profesorul Cristian Stoica elevilor săi de la Școala Profesională „ASTRA”. În episodul de astăzi, profesorul face vorbire despre Nicolae Oncu (1843-1914), o mare mândrie a orașului de pe Mureș. Meritele lui sunt mari, spune profesorul Stoica. „Ele nu să mărginesc numai la Arad (unde a vieţuit), ci cuprind ţinuturile cele mai depărtate, căci era persoană cunoscută”, scrie în necrologul său apărut în Foaia Diecezană din Caransebeș.

Aradul a avut oameni de seamă

„Pășim grăbiți prin centrul orașului, copleșiți de greutățile zilei. În jurul nostru numeroase clădiri cu valoare istorică care ascund fiecare câte o poveste despre oameni și fapte de mult apuse… Pe câte o clădire o placă de bronz sau marmură încearcă să țină în viață o personalitate a vremurilor apuse. Faptele lor mărețe străbat timpul și dau strălucire Aradului. Atunci când vorbești despre ei o faci cu emoție în glas și cu teamă ca nu cumva să uiți ceva important. Aradul a avut oameni de seamă, de care trebuie să fim mândri. Atunci când scriem despre ei încercăm să aducem la lumina prezentului, faptele lor mărețe pentru a fi pildă celor de azi”, își începe ora prof. Stoica.

„Numele lui Nicolae Oncu semnifica odinioară succesul tuturor acțiunilor noastre sociale și va trece multă vreme până să ni se întunece amintirea lui” – scrie în necrologul său apărut în ziarul „Românul”.

Un prunc de țăran

Nicolae Oncu, spune profesorul Stoica, s-a născut în decembrie 1843, lângă Țebea, în satul Rișca, într-o familie de țărani. Valurile vieții îl vor purta în multe locuri, dar la final a lăsat cu limbă de moarte să fie înmormântat în cimitirul satului unde a văzut lumina zilei. La Arad, unde a activat cel mai mult, ne aducem azi aminte de el și de cei din generația sa.

La studii

„Viitorul deputat și director de bancă va studia la Beiuș, Brad, Lugoj și Oradea. Va studia științele juridice la Viena. Doctoratul în drept îl va obține la Universitatea din Bruxelles în 1873, după doi ani de studii. După Bruxelles, va merge la Paris și Londra pentru desăvârșirea pregătirii juridice.

La Viena va înființa alături de Ioan Slavici și Mihai Eminescu Societatea «România Jună». Nicolae Oncu a fost cel care a pus în circulație proza clasică a lui Mihai Eminescu, apelând la ajutorul cumnatului său Enea Hodoș”, explică Stoica.

Aradul, în locul Bucureștiului

„După finalizarea studiilor juridice, ministrul Cultelor, Titu Maiorescu, îi oferă lui Oncu un post de profesor la Catedra de drept a Universității București. Tânărul jurist refuză motivând că statutul «Fundației Transilvania», cea care îi acordase bursa de studii îl obliga să rămână în Transilvania.

În anul 1877, după ce își va da examenul de liberă practică ca avocat, își deschide biroul de avocat la Arad. De Arad va fi legat apoi tot restul vieții. Timp de zece ani va practica avocatura, până când va fi ales director executiv al băncii «Victoria». În această calitate a activat timp de 25 de ani. La bancă, alături de Sava Raicu, va sprijini activitatea culturală și politică a românilor. Va sprijini cu bani Războiul de Independență din 1877-1878”, povestește Stoica.

Deputat în Parlamentul de la Budapesta

În anul 1906, continuă profesorul, este ales deputat în Parlamentul de la Budapesta din partea cercului Iosășelului. La data de 16 februarie 1908, a fost inaugurat la Arad Clubul Național Român, acesta îl avea ca președinte pe Nicolae Oncu, alături de acesta fiind viitorii corifei ai Marii Uniri: Vasile Goldiș, Ștefan Cicio Pop și Ioan Suciu. Deputatul va organiza o mare adunare publică la Hălmagiu în anul 1909.

Banca „Victoria” din Arad

Aradul veacurilor trecute, explică Stoica, a excelat și în ceea ce privește activitatea bancară. După banca „Albina” din Sibiu, cea mai mare bancă cu capital românesc din cadrul monarhiei a fost banca „Victoria” din Arad, fondată la 1 noiembrie 1887, la inițiativa a 20 de fruntași arădeni. Banca a susținut majoritatea inițiativelor culturale românești din comitatul Aradului. Printre acestea s-au numărat înființarea ziarului „Tribuna Poporului”, construcția Casei Naționale (clădire situată pe strada Dorobanți), ridicarea palatului „Tribuna”. Au fost sprijinite cu bani internatele elevilor din Beiuș și Timișoara. Bani au fost alocați pentru zidirea Școlii Civile de Fete din Arad, fiind sprijinite societățile culturale ale studenților „România Jună” din Viena și „Petru Maior” din Budapesta.

„Să mergem pe urmele lor, să nu ne rătăcim!”

„Banca sprijinea asocierea țăranilor români în vederea cumpărării de moșii scoase la vânzare. Pe urmele unor astfel de mari bărbați ai Aradului trebuie să mergem pentru ca să nu ne rătăcim. Memoria lor trebuie cinstită și lupta lor pentru orașul nostru și oamenii lui de azi trebuie continuată. Cred că versurile lui Eminescu «La trecutu-ți mare, mare viitor!», sunt și astăzi mai actuale ca niciodată”, își încheie ora de istorie profesorul Cristian Stoica.