Așa cum am promis, am revenit pe subiectul clădirilor istorice din centrele orașelor Oradea, Arad și Timișoara. Dacă despre scorul reabilitărilor de clădiri proprietate privată din centrul acestor oraşe v-am informat deja într-un amplu material, cifrele vorbind însă de la sine (Oradea conducând clasamentul cu 23 de imobile reabilitate, în timp ce Primăriile Arad și Timișoara nu au niciuna), a venit rândul să punem pe tava cititorilor facilitățile oferite de autorități. Despre ce facilități este vorba? Despre cele oferite proprietarilor de clădiri din orașele de mai sus care au de gând să reabiliteze fațadele.

Să le luăm pe rând, pentru a afla de ce la Oradea, de pildă, lucrurile au mers ca pe roate, în timp ce la Timişoara şi Arad s-a bătut pasul pe loc. La final, aceste facilităţi au făcut ca Oradea să fie un exemplu pentru întreaga Românie la capitolul imagine, în timp ce Timişoara, dar mai ales Aradul sunt etichetate de turişti drept oraşe îmbătrânite şi ponosite.

Iată care sunt facilitățile oferite de Primăria Municipiului Arad, conform răspunsului dat cererii adresate de noi în baza Legii 544/2001 actualizată, privind liberul acces la informațiile de interes public: „În cazul proprietarilor persoane fizice/juridice din imobilele aflate în proprietate privată care au efectuat lucrările de intervenție în condițiile prevăzute la art.6 din Legea nr.153/2011, privind măsuri de creștere a calității arhitectural ambientale a clădirilor, Primăria Municipiului Arad a acordat facilități de scutire pentru taxa percepută la emiterea certificatului de urbanism și autorizației de construire (conf. cap.5, pct.5.1 din Anexa 1 la HCLM Arad nr.23/2014). De asemenea, s-au acordat facilități de scutire pentru taxa de utilizare temporară a domeniului public (conf. art. I, pct.5 din HCLM Arad nr.511/2017 privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2017, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de amplasare schelă în scopul efectuării lucrărilor autorizate conf. Legii nr.50/1991 republicată și a Legii nr.153/2011 actualizată și pentru ocuparea domeniului public cu materiale de construcții). Pentru imobilele la care au fost realizate și recepționate lucrările de intervenție asupra clădirilor în condițiile prevăzute la același art.6 din legea de mai sus, Primăria Municipiului Arad a acordat facilități de scutire la plata impozitului pe o perioadă de 5 ani, începând cu anul fiscal următor de la data încheierii procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor”.

Trei facilităţi la Arad

Tot în răspuns se arată că „în ceea ce privește beneficiile oferite de Primăria Arad celor care reabilitează fațadele imobilelor, Hotărârea nr.351 din 2 decembrie 2015 precizează clar care sunt condițiile care trebuie să fie îndeplinite pentru a beneficia de scutirea pe cinci ani la plata impozitului pe clădiri, respectiv: să se realizeze lucrările prevăzute de Legea nr.153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor; clădirea, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, să fi pus în pericol sănătatea, viața, integritatea fizică și siguranța populației și/sau să fi afectat calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit și a spațiilor publice urbane; din procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor să reiasă că s-au realizat lucrările recomandate în nota tehnică de constatare. În vederea scutirii de la plata impozitului, la Direcția Venituri din cadrul Primăriei Municipiului Arad se va depune o cerere până cel târziu la data de 31 decembrie a anului în care s-a întocmit procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor”.

Cu promisiuni neonorate

Pe scurt, singurele facilități pe care le oferă Primăria Arad proprietarilor de imobile care s-au pus pe treabă sunt scutirea de la taxele privitoare la autorizația de construcție și a eliberării certificatului de urbanism și scutirea de la taxa de amplasare a schelei în scopul efectuării lucrărilor. Doar la finalizarea investiției și după recepție, cei vizați vor beneficia și de scutirea de la plata impozitului pe clădiri pe o perioadă de cinci ani.

Primăria Municipiului Arad se laudă că va oferi, în cel mai scurt timp, și alte facilități în cadrul unui regulament de acordare de asistență și sprijin financiar proprietarilor de imobile din zona protejată a municipiului, însă la acest regulament se tot lucrează. Promisiunile cum că acesta va fi supus transparenței decizionale în noiembrie au fost desigur încălcate.

La Oradea curg facilităţile

La Primăria Municipiului Oradea, facilitățile sunt cu totul altele și sunt incluse de câțiva ani în „Programul multianual pentru realizarea lucrărilor de protejare şi intervenţie asupra clădirilor cu valoare cultural arhitecturală situate în <Ansamblul Urban – Centrul Istoric Oradea>, precum şi alte perimetre considerate prioritare”.

După o prezentare detaliată a traseului parcurs de Primăria Oradea în reabilitarea clădirilor istorice din centrul municipiului aflate în proprietate privată, traseu început încă din anul 2009, municipalitatea de aici ne indică: „Prin actualizări succesive ale programului multianual de reabilitare determinate fie de modificarea legislației incidente în acest domeniu (Legea 153/2011 a suferit două modificări importante), fie de adoptarea strategiei integrate de dezvoltare urbană (SIDU), ultima hotărâre de consiliu adoptată este HCL nr.710/august 2017 şi prevede următoarele facilități: pentru toate clădirile situate în Ansamblul Urban Centrul Istoric Oradea, în zona de protecție a monumentelor și cuprinse în program, se acordă: 1.grant – ce cuprinde contravaloarea documentaţiei tehnice care va sta la baza executării lucrărilor de protejare şi intervenţie, a serviciilor de asistenţă tehnică – dirigenţie de şantier şi a taxelor aferente avizelor pentru obţinerea Autorizaţiei de construire; 2.scutire la plata impozitului pe clădire, pe o perioadă de 5 ani, acordată în baza prevederilor Codului fiscal şi a Hotărârii Consiliului Local privind taxele şi impozitele locale şi a Regulamentului privind acordarea facilităţilor fiscale, în vigoare la data aplicării, în condiţiile respectării Regulamentului de intervenţie din zona de acţiune prioritară, prevăzut în Anexa la prezentul Program; 3.scutirea de la virarea cotei de 0,5% şi a cotei de 0,1%, după caz, către Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi a cotei de 0,5% către Casa Socială a Constructorului, din cheltuielile cu lucrările de intervenţie, conform legislatiei în vigoare; 4.scutire la plata altor costuri aferente accesării finanţării (onorarii notariale, înscrieri în Cartea Funciară, alte asemenea) în vederea constituirii garanţiei imobiliare pentru o perioadă de 10 ani, în favoarea Municipiului Oradea; 5.consultanţă în demersurile privind contractarea lucrărilor de protejare şi intervenţie, monitorizare şi verificarea modului de realizare a lucrărilor pe toată durata executării acestora; 6.consultanţă la recepţia finalizării lucrărilor şi la recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţie de bună execuţie de 5 ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor.

Mai mult, pentru clădirile monument istoric clasate individual cuprinse în program, facilitățile sunt: 1.grant suplimentar – ce cuprinde 20% din valoarea lucrărilor de intervenţie şi protejare – sub formă de contribuţie financiară nerambursabilă acordată de autoritatea publică finanţatoare; 2.80 % din valoarea lucrărilor de intervenţie şi protejare – sub formă de contribuţie financiară rambursabilă acordată de autoritatea publică finanţatoare. Sumele vor fi restituite de proprietari pentru cota parte indiviză ce o deţin din imobil, sub formă de rate lunare pe o perioadă de 5 ani, după recepţia la terminarea lucrărilor.

Pentru clădirile nemonument istoric, situate în zone construite protejate, cuprinse în program, facilităţile sunt: 1.50% – din valoarea lucrărilor de intervenţie şi protejare – sub formă de contribuţie financiară rambursabilă acordată de autoritatea publică finanţatoare. Sumele vor fi restituite de proprietari pentru cota parte indiviză ce o deţin din imobil, sub formă de rate lunare pe o perioadă de 5 ani, după recepţia la terminarea lucrărilor; 2.50% – din valoarea lucrărilor de intervenţie şi protejare cu plata către constructor – condiţionat de existenţa unui fond de reabilitare în acest sens şi de plata lucrărilor până la recepţia la terminarea lucrărilor. Suma privind cota parte ce revine proprietarilor va fi recuperată din fondurile de reabilitare disponibilizate în favoarea autorităţii publice locale, plăţile se vor efectua pe măsura efectuării plăţilor către constructor, în baza situaţiilor de lucrări aprobate, până la recepţia la terminarea lucrărilor”.

Ipoteca şi recuperarea banilor

Tot în răspunsul Primăriei Oradea se indică: „condiţiile acordării finanţărilor conform Programului Multianual sunt: semnarea contractului de finanţare şi ipotecă pe 10 ani, sau după caz a contractului subsecvent de execuţie cu plata 100% a lucrărilor de reabilitare, până la recepţia la terminarea lucrărilor, pentru cei care refuză semnarea contractelor de ipotecă. În situația în care sumele avansate de către Municipiul Oradea nu vor fi recuperate la termenele stabilite, Comisia va propune prin Hotărâre de Consiliu Local, pentru fiecare proprietar, respectiv clădire/unitate individuală, instituirea unei taxe pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, stabilite în condiţiile Legii nr.153/2011 modificată şi completată de Legea 166/2016 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor”.

Oradea, lovitura de graţie

Lovitura de graţie vine la finalul precizărilor oferite nouă de Primăria Oradea. Iată despre ce este vorba: „Facem precizarea că obiectivul pe termen scurt al acestui program este ca în mai 2020 toate clădirile situate în pieţele ultracentrale ale oraşului (Piața Unirii și Piața Ferdinand) şi pe principalele artere pietonale (str. Republicii și str. Vasile Alecsandri) să fie reabilitate”.

Dar Primăria Oradea nu s-a oprit numai la sprijinul oferit proprietarilor de clădiri istorice din centru, sprijin care a constat nu doar în scutirea de taxe şi impozite, ci şi în oferirea de consultanţă şi sprijin financiar. Potrivit răspunsului oficial primit de la Primăria Oradea, „o altă modalitate de abordare a strategiei de reabilitare a clădirilor din Centrul Istoric a fost încheierea de parteneriate cu toţi reprezentanţii cultelor. Oradea este un oraş multietnic şi multiconfesional, astfel că prin încheierea acestor parteneriate ale Consiliului Local cu Episcopia Ortodoxă, Romano-Catolică, Reformată, respectiv Greco-Catolică, au fost reabilitate mai multe clădiri aflate în proprietatea acestor instituţii. Principiul finanţării constă în acela că toate costurile reabilitării se compensează cu sumele alocate cultului respectiv de către Consiliul Local pe o perioadă de mai mulţi ani”.

Pe scurt, la facilităţile oferite proprietarilor de clădiri istorice, Primăria Oradea a adăugat şi superfacilităţi oferite cultelor, care îşi vor primi înapoi, pe o perioadă de câțiva ani, toți banii investiți în reabilitarea fațadelor bisericilor.

Timişoara, scurt şi fără interes

Dacă Primăria Oradea și Primăria Arad s-au străduit să-și prezinte, în răspunsul oferit nouă, cât mai bine și mai detaliat facilitățile pe care le oferă proprietarilor de clădiri care doresc să-şi reabiliteze faţadele, Primăria Timişoara nu s-a obosit nici la capitolul imagine în presă foarte mult, cum nici la la capitolul reabilitare imobile nu a tras defel tare.

În răspunsul oficial primit de la reprezentanţii primăriei de aici ni se comunică că facilităţile sunt descrise în „Programul de sprijin financiar privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor din zonele prioritare de intrevenţie din Municipiul Timişoara”, ataşând link-ul unde am putea găsi programul cu pricina. Ulterior, se menţionează faptul că: „Un alt beneficiu acordat proprietarilor care îşi reabilitează pe cont propriu clădirea este scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru anul următor în care se finalizează lucrările, porcedura fiind anexată la HCL anual privind scutirea impozitelor și taxelor locale în Municipiul Timişoara”. Atât.

La coada clasamentului

Pe scurt, deşi stă prost la capitolul imagine, aproape la fel de prost ca Aradul, Timişoara fiind un oraş ponosit, facilităţile oferite de administraţia de aici sunt cele mai puţine. Până şi referitor la facilitatea comună tuturor celor trei primării de municipii, beneficiu impus de lege, scutirea de la plata impozitului pe clădiri după reabilitarea acestora, în cazul Timişoarei are valoarea cea mai mică. Un singur an, în loc de cinci, ca şi în cazul Aradului şi Oradiei.