Cazul de la Dumbrava este în continuare în atenția publică, responsabilitatea pentru situația de fapt fiind împărțită între Pașca și instituțiile statului. Consilierul local, Dorian Curcanu, este de părere că acest caz „trebuie privit cu responsabilitate”.

„Dacă au existat ilegalități, ele trebuie cercetate până la capăt. Dar adevărul complet nu poate fi redus la un val de acuzații prin care un om este transformat, peste noapte, într-un monstru național. Respect ancheta aflată în curs, dar cred că trebuie să avem în vedere câteva lucruri importante.

În primul rând, statul român a trimis, timp de aproape 20 de ani, în curtea lui Viorel Pașca, bătrâni, oameni ai străzii și persoane vulnerabile. Viorel Pașca nu trebuie pus deasupra legii, dar nici judecat public ca și cum tot răul sistemului social din România ar fi vina lui.

Până la urmă, nu Viorel Pașca i-a adus acolo cu forța. Fără el și fundația lui, mulți dintre acei oameni ar fi rămas pe stradă sau ar fi fost abandonați complet. Instituțiile statului român i-au adus oameni din absolut toate județele României.

În al doilea rând, oricât ar încerca unii să prezinte casele de la Dumbrava drept <azilele groazei>, nu pot fi ignorate sutele de poze și mărturiile voluntarilor care au trecut pe acolo. Foarte mulți dintre cei care au cunoscut acel loc au vorbit frumos despre ajutorul oferit acolo și despre modul în care erau tratați oamenii.

La fel de importante sunt și mărturiile unor bătrâni și oameni ai străzii relocați de la Dumbrava. Mulți dintre ei au spus că acolo le-a fost mai bine decât pe stradă”, a transmis Curcanu printr-un comunicat de presă.

Mai mult, cosilierul local reamintește că „în ultimii 20 de ani, au existat numeroase articole de presă și reportaje video care au lăudat ceea ce se întâmpla acolo. Unele instituții l-au premiat pe Viorel Pașca sau l-au prezentat drept model de implicare socială. Nu poți lăuda un om ani de zile, iar apoi să te comporți ca și cum ar fi dintr-o dată un monstru”.

În final, Curcanu este de părere că „legislația din domeniul social și paliativ este foarte greu de respectat în practică. Costurile pentru îngrijirea unei persoane vârstnice sau bolnave sunt uriașe, iar căminele private pot confirma cât de dificil este să funcționezi legal și sustenabil. Cred că parlamentarii ar trebui să modifice legea astfel încât protecția beneficiarilor să rămână fermă, dar condițiile să fie mai realiste și mai ușor de aplicat în teren”.