INEU. Şase locuitori din satul Nadăş, celebru pentru conflictul dintre săteni şi familia Colţeu, cea care a obţinut în instanţă aproape întreaga suprafaţă extravilană a satului, au avut câştig de cauză în faţa unui membru al familiei Colţeu. Războiul între cele două părţi este nu doar unul pentru pământuri, păduri sau case ci este şi personal, cu ameninţări şi executări care îi duce pe combatanţi în penal. Prima victorie a nădăşenilor a venit în baza legilor penale acolo unde i-a târât Mihai Colţeu pentru un memoriu adresat preşedintelui ţării. Un memoriu pe care familia Colţeu l-a considerat calomnios şi le-a făcut plângere penală. Procurorii din Ineu au decis, însă, neînceperea urmăririi penale pentru cei şase acuzaţi de denunţare calomnioasă. Nemulţumit de verdict, Mihai Colţeu i-a acţionat în instanţă, în decembrie 2013. Dosarul a ajuns pe 3 decembrie la completul condus de, încă la acea vreme, judecătorul Aurel Tripa. După două zile, judecătorul a fost arestat. Dosarul a fost repartizat aleatoriu unui alt complet, iar sentinţa din 20 februarie 2014 a respins ca nefondată plângerea formulată de către Mihai Colţeu şi îl obligă la plata cheltuielilor judiciare.
„În baza art. 278/1 (…) respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul C. M. A. în contradictoriu cu intimaţii R. N., H.F.P., P.I., B. I., C.I., B.A., împotriva Rezoluţiei din data de 7.11.2013 emisă în dosarul nr.469/II/2/2013 de Prim-Procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad şi a Rezoluţiei din data de 2.10.2013 emisă în dosarul nr.441/P/2013 de Prim-Procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ineu, pe care le menţine”, se arată în Hotărârea 14 din 20 februarie 2014.
Istoria unui memoriu
Memoriul a fost trimis către preşedinţie în anul 2008. Semnau şase locuitori din satul Nădăş care au decis la acea vreme să facă cunoscută situaţia de la Nădaş şi preşedintelui ţării. Era o prezentare a situaţiei care a dus la pierderea întregului sat, intravilan şi extravilan. De sus, de la şeful statului, petiţia a ajuns la Parchetul General care mai apoi a repartizat-o la Parchetul de la Arad. În toată această poveste s-a sesizat din oficiu Serviciul de Investigare a Fraudelor Arad sub coordonarea unui procuror din Ineu. Au verificat doar autenticitatea semnăturilor din testament, mai exact dacă un membru al familiei Colţeu a semnat în locul celei care le lăsase fabuloasa moştenire Ecaterina Mairovitz. S-a stabilit, însă, în urma unei expertize că nu cei din familia Colţeu au semnat, iar în 2009 a fost dată neînceperea urmăririi penale pentru familia Colţeu. O decizie favorabilă pentru moştenitori, dar care se pare că nu a mulţumit întru totul familia Colţeu. Considerând toate aceste demersuri ale nădăşenilor drept o denunţare calomnioasă, le-a făcut plângere penală. Nu a fost suficientă rezoluţia procurorilor de netrimitere în judecată şi moştenitorii i-au târât pe cei şase şi în tribunal. Din fericire, pentru prima dată, familia Colţeu nu a primit o sentinţă favorabilă din partea instanţei din Ineu şi a fost pusă la plata cheltuielilor judiciare.
„Este vorba de o soluție legală, temeinică și definitivă, având în vedere că practic este vorba despre o plângere în urma unui memoriu adresat Președinției, ori dreptul la petiții este garantat de Constituție. Pentru a ne afla în prezența infracțiunii de denunțare calomnioasă, trebuia ca sătenii să fi formulat o plângere sau un denunț penal, și mai mult decât atât, să fi existat reaua-credință. Ori, în condițiile în care această familie este întabulată pe întreaga suprafața administrativă a satului Nadaș e evident exclusă reaua-credință. Cu alte cuvinte, atât din punct de vedere formal, cât și substanțial, nu se întruneau elementele constitutive ale infracțiunii de denunțare calomnioasă”, a declarat Stelian Lupu, avocatul nădășenilor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!