ZĂRAND. Florin Ion Moţ, fostul primar al comunei Zărand, cel care este un adevărat „colecţionar” de dosare penale, de procese şi de condamnări, a reuşit să scape de o nouă sentinţă nefavorabilă, după ce, într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu în formă continuată, a intervenit prescripţia faptelor. Judecătorii de la Judecătoria Chişineu Criş au decis, zilele trecute, să înceteze procesul penal faţă de fostul primar, dar şi faţă de alţi inculpaţi din dosar. Aşadar, pe lângă Florin Ion Moţ, au mai scăpat de posibile sentinţe nefavorabile şi Sorin Gheorghe Dehelean, Daniela Mărioara Halic, dar şi firma Radura Collina, aflată în insolvenţă. De unde a pornit întreg procesul? De la anumite facturi achitate de Primăria Zărand, asumate de fostul primar Moţ, dar şi de fostul contabil-şef al primăriei, pentru lucrări care nu au fost efectuate niciodată.

„Gaură” de 502.000 lei

Potrivit sentinţei emise de Judecătoria Chişineu Criş în data de 28 iulie, s-a reţinut că probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv înscrisuri, declaraţii de martori, expertiză contabilă, au relevat faptul că SC Radura Collina SRL nu a efectuat lucrări în beneficiul UATC Zărand în cursul anilor 2014 – 2015, facturile emise spre decontare privind lucrări fictive.

„Astfel, în perioada 2014 – 2015, inculpatul Moţ Ion Florin şi inculpatul Dehelean Sorin Gheorghe, în calitate de primar, respectiv contabil al Primăriei Zărand, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, în repetate rânduri au efectuat plăţi nelegale către SC Radura Collina SRL care, deşi cunoştea faptul că nu a efectuat lucrări la drumurile din localitatea Zărand, a emis mai multe facturi în cuantum de 502.000 lei şi le-a înaintat unităţii administrativ teritoriale spre decontare, ceea ce condus la prejudicierea UATC Zărand cu suma de 502.000 de lei, corelativ cu obţinerea unor foloase patrimoniale necuvenite în acelaşi cuantum de către SC Radura Collina SRL. Pe parcursul urmăririi penale, în mai multe rânduri i s-a solicitat inculpatei Halic Daniela Mărioara să predea organelor judiciare documente care să ateste lucrările efectuate ori serviciile prestate în beneficiul UATC Zărand, însă înscrisurile depuse de aceasta au fost facturile emise, înscrisuri care de altfel au fost furnizate şi de unitatea administrativ teritorială. Nu au fost depuse la dosar contracte încheiate de SC Radura Collina SRL cu UATC Zărand, recepţii sau orice alte înscrisuri care să ateste natura serviciilor prestate sau a lucrărilor efectuate, perioada, valoarea totală a acestora, precum şi confirmarea realităţii şi exactităţii lor de către reprezentanţii entităţii. Aceleaşi înscrisuri s-au solicitat şi UATC Zărand, dar răspunsul unităţii administrativ teritoriale a fost că nu deţine astfel de documente”, se arată în sentinţă.

Achitaţi, dar buni de plată

Aşadar, prescripţia îi scapă pe fostul primar şi pe fostul contabil de o sentinţă penală, însă instanţa apreciază că, totuşi, cei doi inculpaţi sunt vinovaţi. Drept urmare, Judecătoria „admite acţiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă UAT Zărand faţă de inculpaţii Moţ Ion Florin şi Dehelean Sorin Gheorghe şi obligă inculpaţii la plata despăgubirilor în sumă de 502.000 lei către UAT Zărand. Menţine măsura asiguratorie asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, instituită în cursul urmăririi penale prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu Criş în dosarul penal nr. 376/P/2016 din data de 15.03.2019 şi menţinută în cursul judecăţii prin Încheierea penală din data de 24.02.2022 în dosar nr. 781/210/2021/a2 al Judecătoriei Chişineu Criş”.

Poate fi apelată

Sentinţa Judecătoriei Chişineu Criş nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel. Cel mai probabil, procurorii se vor folosi de această prevedere. Asta, prin prisma ultimelor măsuri luate de Parchetul General, care a transmis faptul că toţi procurorii vor trebui să atace sentinţele de achitare impuse de prescrierea faptelor. Şi asta datorită faptului că magistraţii Curţii Europene de Justiţie spun că „marea prescripţie” legiferată de judecătorii din România ar fi contrară dreptului european. Rămâne, aşadar, de văzut dacă procesul va continua sau nu la Curtea de Apel Timişoara.