Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) a publicat raportul final privind accidentul aviatic produs în 9 august 2025 în incinta fabricii Astra Vagoane Arad, accident soldat cu moartea pilotului Vlad Zgărdău și a tânărului Vlad Popescu, în vârstă de 18 ani, aflați la bordul aeronavei ultraușoare Zodiac CH 601 XL, înmatriculată YR-5078.
Documentul concluzionează că aeronava și-a pierdut controlabilitatea după „cedarea pinului (bolțului) de fixare a cupolei de pe partea dreapta și deschiderea asimetrică a acesteia”, fenomen care a provocat „dezechilibrul aerodinamic al aeronavei”.
Tragedia s-a produs în timpul unui zbor de agrement efectuat deasupra municipiului Arad. Aeronava decolase de la aerodromul Șiria și urma să revină la punctul de plecare. Primele informații apărute după accident indicau faptul că pilotul era unul cu experiență, iar una dintre victime ar fi fost un tânăr de 18 ani. Ulterior, s-a confirmat că la manșa aeronavei se afla Vlad Zgardau, pilot Wizz Air și fost pilot Tarom și Carpatair, cu aproximativ două decenii de experiență în aviație, iar pasagerul era Vlad Popescu, în vârstă de 18 ani.
Evoluție necontrolată
Potrivit raportului, în momentul dispariției de pe radar, avionul zbura la aproximativ 1.200 de picioare altitudine și cu o viteză de 75 de noduri.
„După acest moment, aeronava nu a mai fost detectată de sistemul SSR și a mai urmat o traiectorie de aproximativ 530-550 m, după care a lovit solul în incinta fabricii Astra Vagoane Arad”, se arată în documentul oficial.
Raportul AIAS confirmă experiența vastă a pilotului. Potrivit documentului, acesta acumulase „o experiență totală de 11915 ore de zbor, din care 315 ore de zbor pe clasa ULM”.
Anchetatorii au stabilit că aeronava a intrat într-o evoluție violentă și necontrolată după desprinderea pinului de fixare al cupolei. Fragmente de plexiglas și obiecte din cabină au fost găsite împrăștiate pe o rază de aproximativ 200 de metri.

Frână aerodinamică
Raportul descrie în detaliu mecanismul producerii accidentului. După cedarea sistemului de închidere, cupola s-ar fi ridicat violent sub efectul curentului de aer, transformându-se într-o „frână aerodinamică” asimetrică.
„Această deschidere transformă cupola dintr-un element aerodinamic neted într-o frână asimetrică, care turbionează fluxul de aer”, notează investigatorii.
Potrivit analizei AIAS, aeronava a început să se rotească violent spre dreapta, iar pilotul a pierdut rapid controlul asupra aparatului.
„Avionul nu mai efectuează un viraj, ci suferă o răsturnare violentă pe axa longitudinală”, precizează raportul.
A intrat în picaj
Anchetatorii arată că turbulențele produse de distrugerea cupolei au afectat inclusiv eficiența ampenajelor, iar aeronava a intrat într-o traiectorie de picaj accelerat.
„Ampenajul orizontal și cel vertical au fost «umbrite aerodinamic» de curgerea turbulentă a aerului peste cabina deschisă, pierzându-și eficiența aerodinamică”, se arată în concluziile tehnice.

S-a exclus coliziunea
Investigația a stabilit că motorul și comenzile aeronavei funcționau înainte de impact, iar condițiile meteorologice nu au influențat producerea accidentului. De asemenea, specialiștii au exclus ipoteza unei coliziuni cu păsări sau alte obiecte.
Analizele metalografice efectuate asupra componentelor recuperate din epavă au relevat că pinul de fixare din partea dreaptă s-a desprins din cauza unei suduri defectuoase și afectate de coroziune.
„Pinul s-a desprins de suport printr-o rupere bruscă, cauzată de calitatea necorespunzătoare a sudurii”, concluzionează raportul.
Nu avea sistem secundar
Specialiștii au identificat „incluziuni de zgură și micropori”, precum și „urme evidente de coroziune”, defecte care au redus progresiv rezistența îmbinării până la cedarea completă.
Raportul evidențiază și faptul că aeronava nu era echipată cu un sistem secundar de zăvorâre a cupolei, deși producătorul emisese încă din 2021 o alertă de siguranță prin care recomanda montarea obligatorie a unui asemenea mecanism înainte de următorul zbor.
Declarată corespunzătoare
„La momentul inspecției tehnice din martie 2024, aeronava YR-5078 a fost declarată «Corespunzătoare», procesul de verificare concentrându-se prioritar pe conformitatea cu Buletinele de Service privind integritatea structurală a celulei (…), fără a integra și fluxul de informații de siguranță emis ulterior de producător”, notează AIAS.
Recomandări
În urma concluziilor investigației, AIAS a formulat trei recomandări de siguranță către Aeroclubul României, printre care informarea proprietarilor de aeronave Zenith Zodiac CH 601 XL cu privire la riscurile generate de defectele latente de sudură și necesitatea montării unui mecanism secundar de siguranță pentru cupolă.
Link raport AIAS: https://aias.gov.ro/wp-content/uploads/2026/05/20250809_RF_YR-5078_RO.pdf
Citiți principiile noastre de moderare aici!