ARAD. Criza sanitară din 2020 are efecte pe termen lung în ceea ce privește situația economică și piața muncii. La mai bine de 12 luni de la izbucnirea pandemiei, Aradul raportează în continuare o scădere considerabilă a numărului de salariați față de anul anterior pandemiei. Mai mult, recuperarea pierderilor se face lent, iar rapoartele internaționale precum cele ale ONU care estimau că până în 2023 piața muncii nu se va redresa, par să reflecte o imagine veridică a situației din teren.

„Până cel puțin în 2023, creșterea ocupării forței de muncă va fi insuficientă pentru a compensa pierderile suferite!”, se specifică în raport, iar situația din Arad nu face excepție.

Criza sanitară cauzată de coronavirus a atras imediat și o criză pe piața muncii. O parte dintre angajați a fost trimisă în șomaj tehnic, alți salariați au fost însă concediați, firmele neavând cum să facă față opririi bruște a producției și economiei. Piața muncii a dat primele semne ale unei crize încă de la începutul lui 2020: dacă în decembrie 2019, Aradul avea 137.838 de salariați, în ianuarie numărul salariaților a scăzut la 134.846 de salariați. Așadar, într-o singură lună, aproape trei mii de salariați arădeni au dispărut pur și simplu de pe piața economică, iar scăderea a continuat pe parcursul lui 2020, cel mai mic nivel fiind atins în iulie 2020, când Aradul număra 132.423 de salariați. Din acel moment a început o redresare, însă ritmul creșterii este unul foarte lent, nici pe departe suficient pentru a asigura o rebalansare rapidă a pieței muncii din Arad.

Sfârșitul lui 2020 însemna pentru județul Arad un total de 132.801 salariați și speranța unui an 2021 care să asigure stabilitate și predictibilitate pentru agenții economici, dar și măsuri compensatorii aplicabile rapid pentru ca cei care au făcut eforturi să păstreze locurile de muncă fără a se vedea nevoiți să intre în incapacitate de plată.

Plus 1,12 procente

Cele cinci luni din acest an evidențiate până acum în raportările Institutului Național de Statistică arată o creștere lunară pe piața muncii, dar într-un ritm lent. Așadar, din ianuarie până în mai, efectivul de salariați arădeni a crescut de la 133.289 la 134.784 (adică cu 1,12 procente). Comparând însă luna mai a acestui an cu luna mai din 2019, anterior pandemiei și crizei ce i-a urmat, scăderea este una de mii de salariați – în Arad figurau în mai 2019 ca fiind salariați un total de 138.005 persoane, cu 3.221 mai mulți decât în aceeași lună din acest an.

Marii perdanți: IMM-urile

Cine au fost cei mai afectați în pandemie? Organizația Mondială a Muncii a analizat situația economică, considerând că riscul cel mai mare de pierderi economice și sociale pe termen lung aparține întreprinderilor mici și mijlocii. Asupra acestora, Organizația subliniază că pandemia a avut „un impact devastator și disproporționat în comparație cu restul întreprinderilor, în special în sectoarele economice care au fost victime directe ale pandemiei prin profilul lor – cazare și alimentație, dar și pentru comerțul cu ridicata și cu amănuntul, construcții și o mare parte din industria prelucrătoare”.

Dublarea șomajului

În ceea ce privește numărul de șomeri, Aradul avea la începutul lui 2020 un șomaj extrem de scăzut – 2.610 șomeri, iar până în martie 2020 inclusiv șomajul a continuat să scadă ajungând la 2.234 de persoane. Pandemia a adus o dublare a numărului de șomeri în doar patru luni, ajungându-se la 4.558 de șomeri. Cel mai mare număr de șomeri a fost raportat în luna august 2020 – 4.798 șomeri. Din august a urmat o scădere a șomajului, cu ușoare fluctuații, astfel că, în mai 2021, ultima lună raportată de INS, numărul șomerilor a ajuns la 4.009.