În primă fază, în holul filarmonicii a avut loc lansarea de carte a lui Mircea Vasilescu, „Cultura română pe înțelesul patrioților”, în prezentarea lui Sever Voinescu. Acesta din urmă a apreciat că volumul este poate cea mai obiectivă și rece analiză a situației culturii române astăzi pentru că abordează cultura altfel decât din punct de vedere sentimental, emoțional, poetic, liric sau exaltat, o manieră care poate derapa foarte ușor către demagogie. Mai precis, o abordează din punct de vedere instituțional și ne arată nouă, patrioților, ce avem de făcut pentru cultura noastră, cea pe care o iubim și o prețuim. Autorul mărturisește că a încercat să lămurească ce e cultura noastră azi, pe înțelesul tuturor și a scris cartea la nervi, pornind de la o situație căreia i-a dedicat un capitol întreg, anume, Institutul Cultural Român și mica lui istorie zbuciumată.

După o scurtă pauză, programul serii a continuat în sala de concerte a filarmonicii cu o masă rotundă cu Mircea Vasilescu și Teodor Baconschi. Dialogul a fost moderat de Sever Voinescu și a atins subiecte ca democrația, principiile ei fundamentale, Europa de astăzi, pregătind terenul pentru conferința lui Horia Roman Patapievici, intitulată „Europa versus Europa”.

Patapievici a dezvoltat succint identitatea civilizației europene care, crede el că a încetat să mai fie civilizație europeană, se poate numi civilizația modernității, din moment ce s-a impus peste tot și toată umanitatea de astăzi funcționează mai mult sau mai puțin pe tiparele ei. Modernitatea e capabilă să tematizeze, să conceptualizeze și să ofere soluții instituționale sau culturale la existența unei tensiuni și dă ca exemplu capitalismul. Acesta e o invenție a modernității, bazată pe reglajul fin dintre tipul de ordine socială care recurge din normativitatea legii și tipul de ordine socială care regurge din spontaneitatea indivizilor, ca răspuns la o tensiune. În concluzie, modernitatea e expresia de astăzi a identității și civilizației europene și oferă posibilitatea existenței și progresului material pentru un număr imens de oameni, ceea ce face ca destinul civilizației europene să înceteze să mai fie european, din acest motiv nici nu-i mai spunem Europa, ii spunem modernitate.