Câteva zile lucrătoare, toate în prejma Crăciunului, a stat la transparență decizională regulamentul care ar urma să ofere sprijin financiar sub formă de grant şi ajutor rambursabil pentru refacerea faţadelor clădirilor istorice ale Aradului. A fost pus la transparență luni, pe 16 decembrie 2019, anunțat marți, 17 decembrie, iar până pe 26 decembrie 2019 trebuiau depuse toate sugestiile, reclamațiile, opiniile pe temă. 26 decembrie a fost însă zi liberă, ca de altfel și cele care i-au urmat și ziua precedentă, Crăciunul.

Ca atare, celor care s-ar fi arătat interesați de un subiect atât de sensibil și complicat ca modul în care se poate oferi sprijin legal pentru reabilitarea clădirilor istorice din Arad, primăria le-a oferit 7 zile să-și spună în scris părerea elaborată și să ofere soluții, deși administrației locale i-au trebuit aproape 7 ani de când legea îi permitea să ofere sprijin financiar pentru a veni cu acest regulament.

Praf în ochi?

În atare condiții, e greu de crezut că regulamentul gândit atâta amar de ani de Primărie e luat în serios chiar de instituție. Și spunem acest lucru în condițiile în care am fost informați – ce-i drept, neoficial – că marți, 21 ianuarie, se va organiza o dezbatere publică pe tema acestui regulament, dar dezbaterea nu a fost anunţată nici până vineri la ora 16.00. Nu ne rămâne decât să sperăm că dezbaterea publică – care a fost cerută de o formaţiune politică – a fost amânată şi că discuţia va fi una serioasă sau cel puţin anunţată cu câteva zile bune înainte.

În caz contrar, aşa cum deja a afirmat unul dintre consilierii locali municipali, Marin Lupaş, regulamentul ce urmează a fi votat de către aleşi e doar praf electoral în ochii arădenilor. Dacă este aşa, e greu de crezut că imaginea extrem de prăfuită a Aradului se va schimba în anii care vor veni, iar visele noastre de a ne compara cu Oradea sau Timişoara pot fi abandonate de pe acum.

O singură recomandare

Ce-i drept, nici arădenii nu s-au agitat să depună recomandări la regulament. Deşi sunt sute de proprietari care nu sunt în stare să-şi reabiliteze imobilele fie pentru că nu au bani, fie pentru că nu reușesc să-i convingă pe vecini să plătească partea lor de reabilitare, fie nu găsesc firme serioase care să nu tragă ţepe de zeci de mii de lei, la camera 5 a Primăriei, acolo unde puteau fi depuse opiniile scrise, a fost depusă în cele 7 zile oferite de autorităţi… o recomandare, venită din partea unei formaţiuni politice.

Potrivit reprezentanţilor Primăriei Arad, Alianţa naţional-ţărănistă a depus însă şi o cerere de organizare a unei dezbateri publice, având propuse trei amendamente la proiectul municipalităţii, cerere căreia Primăria i-a dat curs, dar oficial dezbaterea nu a fost anunțată.

În afara politicienilor, nimeni nu s-a agitat în perioada sărbătorilor de iarnă să elaboreze propuneri de schimbare a unui regulament care în viziunea multora scârţâie deja. Cu o asemenea societate civilă, nici nu e de mirare că chestiuni care ţin de bunul mers al oraşului sunt fușerite de către autorităţi iar lucrările sunt făcute prost şi parcă pe ascuns. Ca nu cumva să se trezească societatea civilă ori mass-media, pare-se.

Dacă lucrurile vor merge tot aşa cum au mers de şapte ani încoace în chestiunea reabilitării imobilelor, Aradul va rămâne cu imaginea de acum: un oraş îmbătrânit, în care clădirile istorice cad peste trecători.

Doi consilieri, două voci neauzite

Reamintim cititorilor că Marin Lupaș, consilier local municipal, a declarat de curând faptul că Regulamentul pentru faţade este încă o manevră „de faţadă” a administrației PNL, acuzând faptul că „20% fonduri nerambursabile sunt prea puţin când legea menționează până la 50%, excepţiile sunt destul de restrictive, iar birocrația este lăsată tot pe capul oamenilor”. Cu alte cuvinte, Lupaş spune că, deşi Primăria Arad putea să ofere sprijin de până la 50% pentru refacerea faţadelor, aceasta a ales nivelul cel mai scăzut al sprijinului şi a dublat acest fapt cu o birocraţie prea stufoasă care îi va îndepărta de ofertă pe toţi cei care sperau să primească o mână de ajutor de la Primărie.

„După ani de zile în care le-am propus să vină cu o soluţie de ajutor, abia în ianuarie 2020 Primăria propune o minimă schemă de susţinere prin acest regulament, deşi Aradul ar avea nevoie de mai mult. Vorbim de un proiect care poate aduce oraşului nostru multă imagine pozitivă, e de-ajuns să privim la Oradea unde clădirile s-au făcut deja şi toată lumea laudă acţiunea administraţiei”, a mai precizat Lupaş, care a amintit că o soluție de asistență, prin granturi, propusă chiar de el, nu a fost luată în calcul.

Mai reamintim cititorilor că, timp de mai bine de un an de zile, un alt consilier local, Ionel Ciupe, a cerut primăriei să ofere ajutor arădenilor în reabilitarea faţadelor monumentelor de pe centru, pentru a schimba imaginea urâtă pe care o are acum Aradul. Nici propunerile lui Ionel Ciupe nu au avut trecere la Primăria Arad.

Pentru cine?

În atare condiţii, ne întrebăm cui va folosi proiectul de hotărâre privind aprobarea „Regulamentului de aplicare a Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările și completările ulterioare, pentru zone de protecție a monumentelor istorice și pentru zonă monumente protejate în municipiul Arad; Program de sprijin financiar acordat proprietarilor de clădiri din zonele de acțiune prioritară din municipiul Arad”?