Mureșelul reprezintă una dintre problemele majore ale orașului, pe care responsabilii nu au reușit să o rezolve decenii la rând. Pentru că pe o distanță de patru kilometri a rămas neintubat, canalul produce mult disconfort locuitorilor cartierelor pe care le traversează. Mirosul dezgustător care se simte mai ales vara nu este singura problemă. În anumite puncte din oraș, albia și malurile au devenit focare de infecție din cauza gunoaielor aruncate. În vecinătatea Spitalului Județean și în cartierul Confecții există câteva puncte sensibile din acest punct de vedere, însă unul se află chiar în zona centrală, la câțiva pași de Inspectoratul Școlar și de Consiliul Județean.

Pe strada Miron Costin, în fața ruinelor fabricii Tricolul Roșu, gunoaiele adunate dincolo de gardul fostului cartodrom atrag atenția trecătorilor și produc disconfort localnicilor. La o privire atentă, se pot observa că există atât deșeuri recente, cât și altele aruncate probabil cu luni în urmă.

Locuitorii blocurilor din zonă spun că de ani de zile situația este aceeași. „Nu știm cine le aruncă, dar nici nu am văzut să vină cineva să curețe. Este o rușine că avem groapa asta de gunoi în centrul orașului”, spune o pensionară.

Canalul Mureșel, aflat în proprietatea publică a statului, este administrat de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Arad. Directorul instituției, Mircea Purcaru, susține că locul este curățat periodic, dar gunoaiele apar din nou: ”Noi am încercat să avem o colaborare cu Primăria, pentru a trimite patrule ale Poliției Locale și în zonele sensibile în care se tot aruncă gunoaie în albia Mureșelului și pe maluri. Am discutat și cu cei de la Mediu, pentru că noi nu reușim să curățăm în ritmul în care aruncă alții. Există câteva puncte în care se formează aceste focare de infecție, dar nu avem cum să-i prindem pe cei responsabili, iar din partea administrației locale nu am primit sprijin”, a declarat Purcaru.

Intubarea, un vis

Deși ani la rând s-a vorbit despre un proiect de intubare a canalului pe toată lungimea sa din intravilan, acest lucru nu s-a întâmplat pentru că nu s-au obținut fonduri de la București. Ar fi nevoie de aproximativ patru milioane de euro pentru a rezolva problema, însă ANIF Arad abia a reușit să obțină în acest an suma de 350.000 de lei pentru lucrări de curățare și decolmatare a canalului pe mici porțiuni. Lucrările au fost deja atribuie prin licitație publică și urmează să înceapă în două – trei săptămâni.

Dacă intubarea rămâne deocamdată un vis, Mircea Purcaru își pune totuși speranța în fonduri europene, având un proiect declarat eligibil pentru obținerea unei finanțări de 1,5 milioane de euro. Banii, dacă vor fi câștigați, vor fi cheltuiți tot pentru lucrări în albia Mureșelului.

Demersuri oprite

Cu ani în urmă, Primăria Arad și-a exprimat intenția de a prelua în administrare Mureșelul de la ANIF, pentru a investi în întreținerea canalului, adoptând chiar un proiect în acest sens, în toamna anului 2016. Municipalitatea intenționa să preia toată porțiunea care traversează orașul, adică 6,5 kilometri. Numai că procedura s-a împotmolit, deși directorul ANIF Arad spune că autoritatea centrală a acceptat propunerea Primăriei Arad. ”Eu am făcut toate demersurile posibile pentru a transfera canalul în administrarea municipalității, iar anul trecut am înștiințat primarul că trebuie să inițieze la București un proiect de hotărâre care să fie ulterior aprobat de Guvern, însă nu s-a mai făcut nimic”, spune Purcaru.

Proiect fantezist?

Primarul Gheorghe Falcă declarase, cu mai multe ocazii, că Mureșelul poate fi valorificat, dacă este curățat corespunzător, sunt oprite deversările ilegale și se fac unele amenajări. El vorbea chiar de amenajarea unor parcuri pe maluri, iar anumite segmente ale Mureșelului să devină navigabile pentru ambarcațiuni de agrement. Falcă spunea că municipalitatea este dispusă să investească în amenajări, dar de doi ani nu s-a mai pomenit despre aceste planuri. Șeful ANIF consideră însă că ideea este nerealistă ”pentru că ar impune costuri demne de Dubai”. Dincolo de investițiile necesare, Purcaru spune că Mureșul, din care este alimentat Mureșelul, se află la un nivel cu cinci metri mai jos și s-ar impune pomparea unui debit de apă foarte mare pentru a se menține navigabilitatea pe canal, ceea ce nu ar fi rentabil.