În ceea ce priveşte vânzătorul, acesta este Iveco Capital Leasing IFN SA, o firmă de creditare care, cel mai probabil, a preluat-o de la fostul proprietar care nu a mai reuşit să îşi plătească creditele.

Povestea Cazinoului începe prin anul 1872, când a fost construit, beneficiind de o arhitectură cu elemente neoclasiciste şi neobaroce. De-a lungul anilor, clădirea a funcționat drept sală de expoziții, evenimente și cazinou. În ultimii 100 de ani, clădirea a fost abandonată de mai multe ori, iar după 1990 a ajuns… în proprietate privată. În 2007, o firmă a închiriat spațiul și a redeschis cazinoul, însă nu a durat mult. Ultima încercare de a revigora clădirea, de a o readuce în circuitul municipiului, a fost deschiderea unui restaurant şi a unui club. Nu a durat însă mult şi clădirea a fost din nou abandonată. Odată cu ultimul abandon, vechiul Cazinou a devenit „domiciliu” pentru oameni ai străzii. Mizeria a pus stăpânire pe imobilul istoric, noii „locatari” au distrus tot ce au prins în cale, au smuls inclusiv firele de curent din pereţi, au dărâmat tencuiala.

În luna iulie a anului trecut, reprezentanţii administraţiei locale anunţau că nu pot interveni pentru reabilitarea acestei clădiri deoarece este proprietate privată. Totuşi, ne-au dat o speranţă. „Proprietarul, care este o persoană juridică, va începe lucrările de reabilitare și restaurare la acest imobil. Acesta a obţinut de la Primărie certificat de urbanism. În primă fază se va realiza igienizarea. Pe investiție privată nu poți constrânge proprietarul să grăbească procesul de reabilitare. Are un termen de construcție prevăzut în autorizație, iar acesta poate fi prelungit la cerere. Noi, însă, ne bucurăm că această clădire simbol a Aradului va fi reabilitată”, declara Corina Drăghici, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Municipiului Arad, în vara anului 2015. Cu atât am rămas, cu declaraţia plină de optimism.

Călcat de personalităţi

Cazinoul din Arad a fost una dintre clădirile prin care au trecut multe personalităţi de altădată, cunoscute la nivel naţional. Vasile Goldiș, Ștefan Cicio Pop, Ioan Suciu, Ioan Slavici sau primarul Salacz Gyula au fost unii dintre cei care au călcat pragul imobilului istoric.