Telefonul meu l-a găsit așezat la masă acasă, în familie, alături de soție. Familia, un cuvânt magic, care înseamnă echilibru, stabilitate, copii, nepoți și atâtea alte lucruri minunate. La fel consideră și domnia-sa, căci anul trecut, la împlinirea frumoasei vârste de 100 de ani, când cineva l-am întrebat care a fost cel mai frumos moment al vieții sale, Corneliu Iaschevici a răspuns fără ezitare: căsătoria.

Sunt și eu sigur că viața liniștită de familie l-a ajutat să înfrunte greutățile vieții. Corneliu Iaschevici este un bunic iubitor; în urmă cu doi sau trei ani, l-am căutat în preajma zilei de 1 iunie, dar veteranul nu era acasă, ci plecat în oraș, după cadouri pentru strănepoate.

Din mulțimea de calități cu care a fost înzestrat veteranul Corneliu Iaschevici, se cuvine să amintim două: curajul și modestia. Curajul de a înfrunta pe front moartea. Să știi că vei muri și, cu toate astea, să nu fugi mâncând pământul din fața gloanțelor, frigului, foamei și atâtor orori ale războiului. Și, peste toate, modestia de a afirma mereu că n-ai făcut nimic special, decât datoria. Datoria, onoarea – și acestea, ce cuvinte mari! Și câtă viață, și câtă durere în spatele lor…

Îmi este dor de vizitele făcute de domnul Iaschevici la școală. De fiecare dată, am avut de învățat atâtea lucruri din vasta dumnealui experiență. Cu drag îmi vin în minte momentele în care ne povestea despre Constantin Tănase și Grigore Vasiliu Birlic. Acum, la ceas aniversar, îmi reamintesc numeroasele noastre discuții, în ultimii ani doar telefonice, din păcate…

Cornelui Iaschevici este cu adevărat un erou în viață. Printre ultimii. Într-un fel inexplicabil, dincolo de tușele implacabile ale timpului, Corneliu Iaschevici pare un soldat coborât dintr-un tablou al lui Nicolae Grigorescu. O lecție de demnitate, venind de foarte departe, pentru cei de azi.

Am avut bucuria ca astăzi, la împlinirea vârstei de 101, ani să îl pot felicita personal, din nou. Veteranul i-a primit pe reprezentanții comandantul Cetății Aradului lt. col. Ioan Sorin Semeniuc, pr. Militar David Adrian, plt. (adj) Dumitru Marian și pe col.(r) Sandu Crișan, președintele filialei Arad a Asociației Veteranilor de Război din Arad. În județul Arad, mai sunt doar 18 veterani de război în viață, care merită cinstea și recunoștința noastră pentru curajul lor de pe front.

Veteranul de război mi-a oferit în dar lucrarea ,,Basarabia” și o copie a Ordinul dat către Armată din 22 iunie 1941.

La plecare, îmi amintesc versurile:

”Eroi au fost, eroi sunt încă/ Și-or fi cât neamul românesc!”.

Atâta doar că cei ce merită cu prisosință numele acesta sunt tot mai puțini, mai necunoscuți, mai copleșiți de vreme și de vremuri. Poveștile vii de lângă noi…