Gazoductul Nord Stream 1 transportă 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia către Germania şi va fi supus unor lucrări de întreţinere între 11 şi 21 iulie.

Luna trecută, Rusia a redus debitul la 40% din capacitatea totală a conductei, invocând întârzierea întoarcerii echipamentelor aflate în service de către compania germană Siemens Energy, în Canada.

Canada a declarat la sfârşitul săptămânii că va returna o turbină reparată, dar a spus, de asemenea, că va extinde sancţiunile împotriva sectorului energetic al Rusiei.

Europa se teme că Rusia ar putea prelungi mentenanţa programată pentru a restricţiona şi mai mult aprovizionarea cu gaze europene, dând peste cap planurile de umplere a depozitelor pentru iarnă şi accentuând o criză a gazelor care a dus la măsuri de urgenţă din partea guvernelor şi facturi uriaşe pentru consumatori.

Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat că ţara ar trebui să se confrunte cu posibilitatea ca Rusia să suspende fluxurile de gaze prin Nord Stream 1 dincolo de perioada de întreţinere programată.

“Bazându-ne pe modelul pe care l-am văzut, nu ar fi foarte surprinzător acum dacă s-ar găsi un mic detaliu tehnic şi atunci ar putea spune ‘acum nu mai putem să-l pornim'”, a declarat el la un eveniment la sfârşitul lunii iunie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins afirmaţiile potrivit cărora Rusia se foloseşte de petrol şi gaze pentru a exercita presiuni politice, spunând că oprirea pentru întreţinere a fost un eveniment programat, şi că nimeni nu “inventează” nicio reparaţie.

Există şi alte conducte mari dinspre Rusia spre Europa, dar fluxurile au scăzut treptat, mai ales după ce Ucraina a oprit o rută de tranzit a gazelor în luna mai, acuzând interferenţa forţelor ruseşti de ocupaţie.

Rusia a întrerupt complet livrările de gaze către mai multe ţări europene care nu s-au conformat cererii sale de plată în ruble.

“Ultimele luni au arătat un lucru: Putin nu cunoaşte tabuuri. Prin urmare, nu poate fi exclusă o oprire completă a livrărilor de gaze prin gazoductul Nord Stream”, a declarat Timm Kehler, directorul general al asociaţiei industriale germane Zukunft Gas.

Germania a salutat la sfârşitul săptămânii decizia Canadei de a emite un “permis limitat în timp şi revocabil” pentru a permite returnarea echipamentelor necesare conductei Nord Stream 1.

Dar ministerele ucrainene de energie şi de externe au declarat într-o declaraţie că sunt “profund dezamăgite” şi au îndemnat Canada să revină asupra unei decizii care, în opinia lor, echivalează cu ajustarea sancţiunilor impuse Moscovei “la capriciile Rusiei”.

Siemens Energy a declarat că lucrează la alte aprobări oficiale şi la logistică pentru a pune la dispoziţie echipamentul cât mai curând posibil.

Zongqiang Luo, analist de gaze la firma de consultanţă Rystad Energy, a declarat că nu este “imposibil” ca Gazprom să folosească orice întârziere ca justificare pentru a prelungi perioada de întreţinere.

În anii anteriori, perioada anuală de întreţinere a Nord Stream 1 a durat aproximativ 10-12 zile şi s-a încheiat la timp.

Germania a trecut la etapa a doua a unui plan de urgenţă pe trei niveluri privind gazele naturale, care reprezintă un pas înainte spre raţionalizarea consumului de combustibil.

De asemenea, a avertizat asupra recesiunii dacă fluxurile de gaz rusesc vor fi oprite. Lovitura pentru economie ar putea fi de 193 de miliarde de euro în a doua jumătate a acestui an, au arătat luna trecută date ale asociaţiei industriale vbw din landul Bavaria.

“Încetarea bruscă a importurilor de gaze ruseşti ar avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra forţei de muncă din Germania… aproximativ 5,6 milioane de locuri de muncă ar fi afectate de consecinţe”, a declarat directorul general al vwb, Bertram Brossardt.

Efectele ar fi şi mai ample. O oprire completă ar menţine preţurile europene la gaze, care au afectat deja industria şi gospodăriile, la un nivel mai ridicat pentru mai mult timp.

Preţurile angro la gazul olandez, care reprezintă referinţa europeană, au crescut cu peste 400% din iulie anul trecut.

“Dacă Nord Stream se întrerupe sau dacă Germania îşi pierde toate importurile din Rusia, atunci efectul se va resimţi în întreaga Europă de nord-vest”, a declarat ministrul olandez al energiei, Rob Jetten.

Într-un interviu acordat joi agenţiei Reuters, acesta a declarat că zăcământul olandez de gaze Groningen ar putea fi în continuare solicitat pentru a ajuta ţările vecine în cazul unei întreruperi complete a livrărilor ruseşti, dar creşterea producţiei ar risca să provoace cutremure.

O oprire a aprovizionării prin Nord Stream 1 ar afecta atât Rusia, cât şi Europa de Vest, deoarece ar pierde venituri.

Întreţinerea prelungită ar putea duce, de asemenea, la mai multe opriri ale producţiei de gaze ruseşti, în raport cu declinul de 9% de la an la an al producţiei Gazprom raportat până acum, a apreciat Goldman Sachs.

SURSA: MEDIAFAX