George W. Bush şi-a încheiat turneul în Asia

 Venind de la Beijing, Bush a făcut o escală de patru ore la Ulan Bator. El s-a întâlnit cu preşedintele mongol, Nambaryn Enkhbaya.

Vizita în Mongolia a reprezentat a patra şi ultima etapă a turneului asiatic al preşedintelui american, care a durat o săptămână şi a inclus Japonia, Coreea de Sud şi China.

În timp ce la Beijing a solicitat regimului comunist să asigure populaţiei mai multe libertăţi “sociale, politice şi religioase”, în Mongolia, ţară cu o populaţie de 2,8 milioane de locuitori, Bush a lăudat autorităţile, profitând de ocazie pentru a vorbi despre Irak, un subiect asupra căruia întâmpină din ce în ce mai multă opoziţie în Statele Unite.

“Sunteţi un model de succes pentru această regiune şi pentru lumea întreagă”, a apreciat Bush. “În timp ce construiţi o societate liberă în inima Asiei Centrale, poporul american este alături de voi”, a adăugat el.

Mongolia, fost satelit sovietic, una dintre ţările cele mai sărace din lume, s-a democratizat în 1992, odată cu alegerea primului preşedinte, după 70 de ani de dictatură comunistă.

“Această vizită are o semnificaţie istorică deoarece demonstrează că Mongolia are un al treilea «vecin»”, a declarat Enkhbayar, care doreşte să se sustragă de sub influenţa Chinei şi a Rusiei, parteneri inevitabili şi monopolizatori.

Bush a mulţumit Mongoliei pentru prezenţa militară în Irak şi Afganistan, afirmând că forţele americane sunt mândre să lupte alături de “războinicii fără teamă” ai Mongoliei, urmaşii lui Gingis Han (1162-1227).

Acest cuceritor legendar a unificat prin forţă popoarele nomade şi sedentare şi a creat un imperiu care s-a întins de la Oceanul pacific până în Europa Centrală.

“În Irak, forţele mongole au făcut posibilă o transformare senzaţională”, a afirmat preşedintele american, referindu-se la sutele de militari mongoli care au luat parte la operaţiuni.

“Naţiunile noastre ştiu că responsabilitatea pe care o au faţă de cauza libertăţii nu se opreşte la graniţe şi că supravieţuirea libertăţii în ţările noastre depinde din ce în ce mai mult de succesul ei pe alte teritorii”, a spus preşedintele american, făcând o paralelă între “ideologia comunismului” şi “ideologia radicalismului islamic”, ambele “conduse de avangardişti autoproclamaţi”.

“Ca şi ideologia comunistă, ideologia radicalismului islamic dispreţuieşte oamenii liberi, afirmând că bărbaţii şi femeile care trăiesc în libertate sunt slabi şi decandenţi. Asemenea ideologiei comuniste, ideologia radicalismului islamic este destinată prăbuşirii, deoarece voinţa de putere nu poate să facă nimic împotriva dorinţei universale de a trăi în libertate”, a continuat preşedintele american.