Alfred Bernard, profesor de toxicologie la Facultatea de Medicină de la Universitatea Catolică din Louvain, Belgia, a afirmat în faţa Senatului belgian că nivelul substanţei iritante de trichloramina este cu 50% mai mare în aerul din piscinele pentru copii decât în cel din piscinele pentru adulţi.
El a precizat că cercetările sale au arătat că daunele la nivelul celulelor pulmonare la copiii care înoată sunt comparabile cu cele provocate de fumat la adulţi.
Studiul său a fost făcut asupra a 341 de şcolari dintre care 41% fuseseră duşi la lecţii de înot înainte să împlinească doi ani. 33% dintre copiii duşi la lecţii de înot au dezvoltat astm, spre deosebire de 11% din tot grupul.
Profesorul Bernard a spus că nu vrea să creeze panică şi a subliniat că riscurile au fost semnificative pentru 30% dintre copiii cu o predispoziţie genetică pentru astm.
“Dacă piscina este bine întreţinută şi nu există un miros puternic de clor, cred că lucrurile sunt în ordine”, a afirmat Bernard.
“Dar, dacă copilul dumneavoastră are un risc crescut de a dezvolta astm sau este alergic şi la piscină există un miros puternic de clor, ar trebui să aveţi grijă”, a atenţionat el.
Părinţii pot afla dacă micuţii prezintă risc de astm din istoria bolilor de familie sau dacă aceştia au reacţii alergice la praf sau la pisici.
Profesorul Bernard, care şi este director de cercetare la Fondul Naţional pentru Cercetări Ştiinţifice din Belgia, a spus că a fost criticat de experţii în astm care recomandă înotul ca exerciţiu ideal pentru copiii cu probleme pulmonare.
“Sunt convins că dacă trimiţi bolnavii de astm la piscine netratate cu clor sau la cele bine întreţinute din punctul de vedere al nivelului de clor, este un exerciţiu foarte benefic. Cel mai bun este înotul în aer liber”, a afirmat Bernard, care a mai precizat că are cinci copii, iar pe mezin nu l-a lăsat să înoate până la vârsta de şase ani.
Profesorul Malcolm Green, fondator al Fundaţiei Britanice pentru Plămâni, afirmă că incidenţa astmului este în creştere în lumea întreagă, chiar şi în ţările unde copiii nu practică înotul în piscine închise.
“Aceste rezultate trebuie privite cu precauţie şi supuse unor examene ştiinţifice riguroase”, a spus acesta.
Profesorul Bernard crede că piscinele folosite de copii şi bebeluşi ar trebui aerisite temeinic pentru a le elibera de gazele periculose. Având în vedere costurile înlocuirii aerului dintr-o piscină de şase ori pe oră, după cum sfătuieşte un studiu american, Bernard spune că ar fi mai bine să se recurgă la alte metode de tratare a apei, cum ar fi dezinfecţia cu ozon sau cu sisteme ce folosesc cupru şi argint.
Studiul său s-a concentrat asupra rolului trichloraminei, un gaz toxic produs de reacţia dintre clorul din apa piscinelor şi urină, transpiraţie şi salivă.
El susţine că nivelul ridicat de tricloramină prezent în piscinele pentru copii poate fi explicat prin temperatura mai mare a apei şi frecvenţa crescută cu care copiii mici urinează în piscină în timp ce înoată.
Citiți principiile noastre de moderare aici!