Helsinki. „Logica descurajării şi stabilitatea strategică între superputeri” sunt în plină mutaţie, a declarat preşedintele într-un discurs susţinut la Helsinki.

„Am intrat într-o nouă eră în materie de arme nucleare, în care, din nefericire, importanţa acestor arme nu încetează să crească”, a subliniat Stubb.

Săptămâna trecută, preşedintele american, Donald Trump, a provocat îngrijorări şi proteste în lumea întreagă când şi-a anunţat intenţia de a relua testarea armelor nucleare, fără a spune ce intenţionează exact.

Afirmaţiile sale continuă să ridice întrebări, potrivit AFP. Vorbeşte preşedintele american despre testarea unor arme capabile să transporte focoase nucleare sau chiar despre detonarea unei încărcături nucleare, lucru pe care SUA nu l-au mai făcut din 1992?

Această decizie intervine într-un moment în care retorica nucleară revine periodic în prim-plan după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Rusia a efectuat în aceste ultime zile teste asupra unor arme cu propulsie nucleară, o dronă submarină, Poseidon, şi o rachetă rusă de croazieră, Burevestnik.

Nicio putere nucleară nu a efectuat oficial un test nuclear de trei decenii – cu excepţia Coreei de Nord, în şase rânduri între 2006 şi 2017. Rusia (pe atunci Uniunea Sovietică) nu le-a mai efectuat din 1990 şi China din 1996.

Preşedintele american a afirmat, într-un interviu difuzat duminică, că Beijingul şi Moscova efectuează teste nucleare fără a le dezvălui public – ceea ce China a dezminţit luni – şi că SUA vor face la fel.

„Cum putem să ne întărim împreună capacitatea de descurajare? Cum putem să controlăm escaladarea?”, sunt întrebări la care Finlanda, mic stat care are o frontieră de 1.340 km cu Rusia, trebuie acum să reflecteze împreună cu aliaţii săi, potrivit preşedintelui Stubb.

Renunţând la decenii de nealiniere militară, ţara nordică s-a alăturat NATO în 2023, în urma invaziei ruse din Ucraina.

Sursa: AGERPRES