Criza pandemiei, creşterea ratei şomajului, protestele din Statele Unite şi fluctuaţiile majore de pe pieţele financiare au creat cea mai tumultoasă perioadă din istoria recentă, comentează cotidianul The Wall Street Journal.

Până în prezent, pandemia s-a soldat cu peste 120.000 de morţi în Statele Unite, generând pierderi economice imense şi împingând sistemul financiar spre colaps. Perioada de creştere a indicilor bursieri s-a încheiat brusc, înainte de a apărea în mod dramatic unele creşteri. În oraşele din SUA a izbucnit o mişcare masivă de mitinguri în favoarea dreptăţii sociale, influenţând comunitatea de afaceri. Managerii companiilor şi investitorii încă încearcă să înţeleagă ce s-a întâmplat în prima jumătate a anului 2020 şi să stabilească direcţia de aici înainte.

Prima jumătate a anului 2020 a fost cea mai agitată perioadă de tranzacţionare la care au asistat investitorii în perioada modernă. Indicii bursieri, valoarea produselor de bază şi a obligaţiunilor au scăzut semnificativ, în contextul unei boli misterioase din centrul Chinei care s-a transformat în pandemie. Cea mai îndelungată perioadă de creştere a valorii indicilor bursieri a avut un final brusc, fără a fi cauzată de vreo eroare a unei bănci centrale sau de un război comercial, ci de efectele economice cauzate de Covid-19. La un moment dat, părea că sistemul financiar era în pragul colapsului, notează publicaţia The Wall Street Journal într-un articol intitulat: “Şase luni care au zdruncinat lumea / Pandemia, şomajul de amploare, protestele la nivel naţional şi fluctuaţiile majore de pe pieţele financiare au creat cea mai tumultoasă perioadă din memoria recentă”.

După ani de tăcere, mulţi manageri de culoare au început să îşi împărtăşească experienţele de tip rasist. De la uciderea afro-americanului George Floyd şi de când protestele au generat o dezbatere privind rasele şi societatea, mulţi oameni de afaceri de culoare simt că a venit vremea să vorbească despre interacţiunile dificile, uneori traumatizante pe care le au în afara sferei profesionale.

“Pentru managerii de companii, au crescut presiunile de a trece de la vorbe la fapte în privinţa inegalităţilor. Indiferent de problemă, accelerarea schimbărilor sociale este din ce în ce mai mult pe agenda directorilor de companii”, subliniază WSJ.

O altă problemă identificată de Wall Street Journal este reducerea varietăţii de produse aflate pe piaţă. În ultimele decenii, companiile orientate în funcţie de pretenţiile publicului au încercat să mulţumească aproape pe toată lumea. Pandemia a făcut imposibil acest lucru, astfel că unele companii nu mai încearcă să facă acest lucru. Producătorii de cartofi, maşini, alimente au redus ofertele de când pandemia a afectat reţelele de aprovizionare, iar clienţii au revenit la branduri familiare.

Unii directori de companii au explicat ce au avut de învăţat în privinţa gestionării crizelor, comunicării cu angajaţii, desfăşurării activităţilor de acasă şi comunicării prin Zoom.

“În această perioadă ambiguă, trebuie să fii deschis să înveţi. Pentru că dacă nu înveţi, nu ştii cum să te adaptezi… A fi transparent, a fi interesat sunt ingrediente bune. Un lucru despre care vorbim este oboseala mentală. Eu consider creierul un muşchi. Îndemn oamenii să ia o pauză, să aibă o oră de masă, să se detaşeze puţin”, afirmă Ann Mukherjee, preşedintele şi directorul companiei Pernod Ricard North America.

“Nu mai există ceva de genul prea multă comunicare… Pentru mine, important este să te văd, pentru tine, să mă vezi, să vedem că suntem bine şi că avem activităţi”, subliniază Christopher Reynolds, director administrativ al filialei nord-americane a companiei Toyota.

SURSA: MEDIAFAX