Dintre cei 199 de membri ai parlamentului, 133 au votat pentru respingerea legii care prevede retragerea din Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, care urma să intre în vigoare pe 2 iunie, în timp ce 37 au votat împotrivă şi 5 s-au abţinut.

Prim-ministrul conservator pro-UE Peter Magyar, care a obţinut o victorie zdrobitoare la alegerile din aprilie, a prezentat proiectul de lege luni şi a obţinut adoptarea lui în parlament printr-o procedură accelerată.

Preşedintele Tamas Sulyok, un aliat al lui Viktor Orban, trebuie acum să promulge legea.

Vineri, când guvernul maghiar a anunţat că va anula procesul de retragere, organul legislativ al CPI a salutat o “decizie importantă”.

La putere timp de 16 ani, Viktor Orban a iniţiat procesul de retragere pe 3 aprilie 2025, în timp ce îl găzduia pe aliatul său, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care făcea obiectul unui mandat de arestare din 2024 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza.

Prim-ministrul ungar de atunci a descris CPI drept un “tribunal politic care şi-a pierdut imparţialitatea, aşa cum demonstrează hotărârile sale privind Israelul”. El a omis să menţioneze că CPI emisese simultan un mandat pentru fostul şef militar Hamas, Mohammed Deif, a cărui moarte a fost confirmată ulterior.

Peter Magyar, pe atunci viitor prim-ministru, a anunţat pe 20 aprilie că Ungaria va opri procesul de retragere din CPI şi va executa mandatele de arestare emise, inclusiv cel care îl priveşte pe Benjamin Netanyahu.

Întrebat de un jurnalist despre faptul că l-a invitat şi pe prim-ministrul israelian la Budapesta, pe 23 octombrie, pentru a 70-a aniversare a revoltei din 1956 împotriva sovieticilor, Peter Magyar a clarificat că i-a invitat pe toţi liderii cu care a vorbit telefonic.

Doar Burundi şi Filipine s-au retras din CPI.

Înfiinţată în 2002 şi susţinută de 125 de state membre, tribunalul, cu sediul la Haga, îşi propune să urmărească penal persoanele responsabile pentru cele mai grave crime din lume atunci când statele nu doresc sau nu sunt capabile să facă acest lucru ele însele.

De la înfiinţarea sa, CPI a deschis peste 30 de dosare pentru presupuse crime de război, crime împotriva umanităţii, genocid şi infracţiuni împotriva administrării justiţiei. Cu toate acestea, se confruntă cu o lipsă de recunoaştere şi de mecanisme de aplicare.

China, Israel, Rusia şi Statele Unite se numără printre ţările care nu recunosc jurisdicţia CPI, ceea ce îi obstrucţionează acesteia capacitatea de a investiga cetăţenii respectivelor ţări.

Sursa: AGERPRES