Vladimir Putin i-a adus un omagiu ultimului preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov care a decedat pe 30 august şi al cărui trup neînsufleţit a fost amplasat în faţa Casei Sindicatelor din Moscova.

În timp ce privea sicriul cu liderul sovietic, dictatorul rus a depus un buchet cu flori, şi-a plecat capul în semn de respect, a aruncat o scurtă privire spre portretul liderului sovietic, a pus mâna pe sicriu, a făcut semnul crucii şi a plecat. N-a schiţat nicio emoţie.

Mulţi ar spune că Putin s-a purtat cu multă răceală şi chiar cu dispreţ având în vedere decizia sa de a nu participa la funeraliile lui Gorbaciov, când până şi premierul ungar Viktor Orban s-a purtat cu mai mult respect, fiind vizibil întristat. Liderul Ungariei chiar a declarat că va fi prezent la ceremonie.

Nu s-a decretat nicio zi de doliu naţional.

Vladimir Putin l-ar fi urât pe Gorbaciov, precizează FRANCE24.

Deşi dictatorul rus nu vrea să se asocieze cu comunismul, şi-a exprimat regretul pentru prăbuşirea Uniunii Sovietice, considerând că “a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului 20″ sau “o adevărată tragedie” trecând cu vederea peste Holocaustul lui Hitler, epurările lui Stalin sau Marele Salt Înainte al lui Mao Zedong, foametea şi războaiele din Africa post-colonială, şi mai ales, peste cele două războaie mondiale, din toate acestea rezultând în total peste 200 milioane de victime pe toată durata secolului precedent.

Deşi a beneficiat enorm de pe urma capitalismului şi democraţiei a Federaţiei Ruse, Bloomberg scrie că Putin jeleşte prăbuşirea Uniunii Sovietice, nu moartea ultimului lider sovietic.

Pentru Gorbaciov, Putin a reprezentat o şansă de stabilitate şi creştere economică, continuând în acelaşi timp tranziţia către democraţie pe care o pusese în aplicare.

Chiar şi în 2006, pe măsură ce activiştii şi-au exprimat îngrijorarea crescândă cu privire la tratamentul dur asupra societăţii civile de către Putin, Gorbaciov a reuşit să declare că „cei care se tem de tendinţele autoritare ale lui Putin greşesc”.

Dar, pe măsură ce anii au trecut şi speranţele de dezvoltare democratică în Rusia s-au evaporat, Gorbaciov s-a îndreptat către critici voalate şi apoi către atacuri puternic formulate.

Alegerile parlamentare din 2011 au fost viciate de fraudă şi i-au întărit atitudinea critică faţă de preşedinte, precum şi decizia lui Putin de a candida pentru un al treilea mandat fără precedent.

“Politica rusă se transformă din ce în ce mai mult într-o imitaţie a democraţiei. Toată puterea este în mâinile autorităţilor şi al preşedintelui. Economia este monopolizată. Corupţia a căpătat proporţii colosale”, a spus Gorbaciov atunci.

Gorbaciov a fost un ghimpe iritant în coasta lui Putin.

Când Gorbaciov l-a criticat pe Putin de decizia de a se întoarce la Kremlin pentru al treilea mandat, Putin l-a acuzat pe fostul preşedinte sovietic pentru „abdicarea” de la putere.

Gorbaciov a sprijinit capturarea Crimeei de către Moscova din Ucraina, în ciuda protestelor occidentale.

„Crimeea este Rusia”, a spus Gorbaciov.

În anul următor, el a susţinut lansarea de către Rusia a unei campanii militare în Siria pentru a sprijini regimul preşedintelui Bashar al-Assad.

În 2018, Gorbaciov spunea că Putin este genul de lider de care Rusia are nevoie într-o „situaţie internaţională foarte complicată”.

În ultimul timp, chiar înainte să moară, Gorbaciov a fost profund devastat şi şocat de crimele de râzboi comise în Ucraina de armata rusă la ordinele lui Putin.

SURSA: MEDIAFAX