‘Partea ucraineană dorește și propune această întâlnire. Am spus deja: ‘Sunt dispus, vă rog să veniți, garantăm pe deplin și complet condițiile de lucru și de siguranță. Garanția este de 100%”, a afirmat Putin, în cadrul intervenției sale la Forumul Economic Estic, care are loc în orașul portuar Vladivostok.

Putin, care nu s-a mai întâlnit cu Zelenski din decembrie 2019, a descris propunerea Kievului ca întâlnirea să aibă loc într-o țară terță drept ‘gratuită’.

‘Data viitoare, dacă cineva dorește cu adevărat să se întâlnească cu noi, suntem pregătiți. Cel mai bun loc pentru aceasta este capitala Federației Ruse, orașul-erou Moscova’, a spus Putin, în aplauzele răsunătoare ale celor prezenți în sală.

În același timp, președintele rus a afirmat că în prezent nu vede rostul unei astfel de întâlniri, în mare parte din cauza lipsei de legitimitate a lui Zelenski ca șef al statului ucrainean, un argument pe care Putin îl repetă din mai 2024, dată la care Moscova consideră că a expirat mandatul de președinte al lui Zelenski.

‘Nu văd prea mult rost. De ce? Pentru că ajungerea la un acord cu partea ucraineană este practic imposibilă în chestiuni cheie. Chiar dacă există voință politică, de care mă îndoiesc, există dificultăți juridice și tehnice’, a susținut Putin.

Zelenski a afirmat cu o zi înainte, la Paris, că invitația de a călători la Moscova demonstrează că Putin nu dorește, sub nicio formă, să se întâlnească cu el, în timp ce ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiga a numit propunerea ‘inacceptabilă’.

Vaticanul, Turcia, Elveția și țările din Golful Persic s-au oferit să găzduiască summitul, care se bucură de sprijinul președintelui american Donald Trump.

Orice fel de trupe străine desfășurate în Ucraina, o țintă pentru Rusia

Douăzeci și șase de țări s-au ”angajat să participe la o forță de reasigurare” în cadrul unei viitoare încetări a focului între Ucraina și Rusia, desfășurând trupe în Ucraina sau fiind ”prezente la sol, pe mare sau în aer”, a anunțat joi președintele francez Emmanuel Macron, după un nou summit al ‘Coaliției Voinței’, desfășurat la Paris cu participarea omologului său ucrainean Volodimir Zelenski și prin videoconferință.

‘În ziua în care conflictul se încheie, garanțiile de securitate sunt implementate’, a explicat președintele francez Emmanuel Macron, fie printr-o ‘încetare a focului’, un ‘armistițiu’ sau un ‘tratat de pace’.

Prin urmare, nu este vorba de ‘a purta un război împotriva Rusiei’, ci de a o descuraja să atace din nou Ucraina în viitor, a insistat Macron, fără a oferi detalii cu privire la contribuția fiecărei țări în parte.

Însă Moscova a respins imediat orice garanții militare occidentale acordate Ucrainei.

‘Pot străinii, în special contingentele militare europene și americane, să asigure și să garanteze securitatea Ucrainei? Absolut nu, nu pot’, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru agenția de știri Ria Novosti, subliniind că Rusia are nevoie și ea de garanții de securitate.

De asemenea, Peskov i-a acuzat pe europeni că ‘împiedică’ soluționarea războiului la scară largă declanșat de decizia Rusiei de a invada Ucraina în februarie 2022.

Chiar mai explicit decât atât, președintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri că orice forță occidentală desfășurată în Ucraina ar fi o ‘țintă legitimă’ pentru armata rusă.

‘Aceasta este una dintre cauzele originare ale conflictului, apropierea Ucrainei de NATO. Prin urmare, dacă apar trupe acolo, mai ales acum, în timpul acțiunilor militare, acestea vor fi ținte legitime’, a avertizat el, care a exclus fără drept de apel prezența trupelor străine atât înainte de încheierea războiului, cât și după.

Trupele străine rămân o țintă și dacă se ajunge la un acord care să conducă la ‘o pace durabilă’ între cele două țări, a subliniat Putin.

‘Așadar, nu văd niciun rost în prezența lor pe teritoriul ucrainean. Și dacă se ajunge la un acord, nimeni nu se îndoiește că Rusia îl va respecta pe deplin’, a insistat el.

Putin a adăugat că Rusia ‘va respecta garanțiile de securitate care, desigur, trebuie aprobate pentru Rusia și Ucraina’.

‘Fie ce-o fi, nimeni nu a discutat serios acest lucru cu noi până acum’, a remarcat el.

Putin neagă că economia rusă s-a înrăutățit, în pofida semnalelor și a criticilor interne

Pe plan intern, Putin a negat că există semne că economia rusă se înrăutățește, așa cum au avertizat alte autorități economice din țară, precum președintele băncii de stat ruse Sberbank, German Gref, care a vorbit recent despre o stagnare tehnică a economiei ruse, transmite EFE.

‘Inflația a crescut. Trebuie să rezolvăm problemele macroeconomice. Și, pentru a face acest lucru, trebuie să asigurăm o revenire lină și calmă a economiei pentru a menține indicatorii macroeconomici și a reduce creșterea prețurilor’, a declarat Putin, citat de agenția de știri TASS.

El a adăugat că va fi posibil ‘să rezolvăm problemele menținând în același timp ratele necesare de creștere economică, dar și cu un nivel minim al inflației’.

Joi, în timpul aceluiași eveniment din Extremul Orient rus, Gref a susținut că rezultatele macroeconomice recente arată o stagnare tehnică.

‘Al doilea trimestru poate fi considerat de fapt o stagnare tehnică. Iulie și august arată semne destul de clare că ne apropiem de o creștere zero’, a avertizat Gref, citat de Interfax.

El a explicat că principalul obstacol este rata ridicată a dobânzii, în prezent la 18%, dar investițiile s-ar putea redresa în a doua jumătate a anului dacă Banca Centrală a Rusiei reduce ratele cu cel puțin 200 de puncte de bază.

Cu toate acestea, Putin a apărat vineri munca depusă de Banca Centrală a Rusiei, ‘foarte apreciată în comunitatea financiară internațională’.

‘Unii membri ai guvernului împărtășesc aceeași opinie (ca și Gref) cu privire la faptul că Banca Centrală menține rata dobânzii ridicată, dar o face pentru a combate inflația. Acesta este scopul, acela de a reduce prețurile’, a remarcat Putin.

În această vară, Banca Centrală a Rusiei a redus ratele dobânzii de două ori față de ținta de 21% stabilită în octombrie 2024, pentru a încerca să combată inflația ridicată care afectează țara.

În acest an, oameni de afaceri și înalți oficiali ruși au presat asiduu conducerea instituției financiare pentru a-și atenua politica de credit și monetară, deoarece întărirea rublei și scăderea dolarului au afectat și exportatorii ruși, care se așteaptă la un curs de schimb de 90 de ruble pentru un dolar, potrivit ziarului rus Kommersant.

În ciuda faptului că și-a atins parțial obiectivele de reducere a inflației, perspectivele activității economice din țară, care se află în război din 2022 și se confruntă cu sancțiuni internaționale, s-au înrăutățit.

Rusia a reușit să depășească relativ bine sancțiunile impuse de Occident de la începutul războiului, dar pentru a face acest lucru, a fost nevoită să devieze resurse semnificative și să se concentreze pe industria sa militară.

După trei ani de conflict armat, sancțiunile și pierderea pieței europene au dus la o scădere semnificativă a veniturilor, iar combinarea diverșilor factori indică acum o posibilă criză bancară, potrivit experților independenți.

Putin condamnă protecționismul comercial și avertizează că acesta dăunează celor care îl implementează

Pe de altă parte, Putin a condamnat protecționismul comercial, argumentând că acesta nu dăunează doar economiei globale, ci și țării care îl implementează, fără a menționa explicit Statele Unite, scrie EFE.

‘Acesta dăunează celor care îl implementează, economiei globale și comerțului internațional. Acest lucru duce la separatism regional și internațional’, a declarat șeful statului rus, considerând decizia unor țări de a se retrage ‘în propriile carapace’ ca fiind ‘complicată’ și ‘contraproductivă’, deoarece acest lucru ‘reduce competitivitatea’.

Putin nu a menționat tarifele impuse de președintele SUA, Donald Trump, care afectează aliații și partenerii Moscovei, precum India, pedepsită în acest mod pentru achizițiile sale de petrol rusesc.

‘Suntem deschiși cooperării cu toate țările din lume, desigur cu cei care doresc să lucreze cu noi, prietenii noștri’, a remarcat Putin.

Liderul de la Kremlin a subliniat că țara sa este dispusă să permită revenirea companiilor occidentale care au abandonat piața rusă după izbucnirea războiului din Ucraina, deși cu respectarea unor condiții noi.

În ceea ce privește SUA, el a subliniat că Moscova este dispusă să coopereze în exploatarea comună a Arcticii, ceea ce – consideră Putin – necesită o ‘decizie politică’. De asemenea, el a anunțat că Rusia a primit propuneri de participare la proiecte în Alaska, unde a avut loc ultimul summit dintre Putin și Trump la mijlocul lunii august.

Sursa: AGERPRES