Roverul american a parcurs până acum 41,99 de kilometri pe Marte, cu puţin sub distanţa oficială a maratonului clasic de 42,195 kilometri şi, potrivit managerului misiunii Perseverance, Robert Hogg, va depăşi cel mai probabil această distanţă luna în luna următoare.

Acest rover cu dimensiunea unui automobil a coborât pe suprafaţa planetei Marte în data de 18 februarie 2021, cu o durată a misiunii planificată iniţial la un an marţian – aproximativ 687 de zile terestre.

“Roverul continuă să funcţioneze într-o stare bună, având la dispoziţie încă cel puţin un deceniu de energie rămasă în sursa sa de alimentare. Durata misiunii va depinde de alegerile pe care le va face NASA”, a declarat Ken Farley, cercetător adjunct al proiectului Perseverance la Caltech, într-un comunicat transmis de NASA către Reuters.

Perseverance, echipat cu o suită de instrumente ştiinţifice, şi-a desfăşurat activitatea de explorare în craterul Jezero şi în jurul acestuia, o zonă din emisfera nordică marţiană despre care se crede că a fost acoperită de apă şi a găzduit un străvechi bazin lacustru. Printre diversele caracteristici de relief legate de apă, zona prezintă un depozit sedimentar străvechi în formă de evantai, unde un râu se vărsa odinioară într-un lac, cu mai mult de 3 miliarde de ani în urmă.

Marte, în prezent o planetă rece şi pustie, a avut în urmă cu mult timp o atmosferă mai densă şi un climat mai cald, care au permis existenţa apei lichide la suprafaţa sa. Oamenii de ştiinţă sunt nerăbdători să afle dacă Marte a găzduit vreodată forme de viaţă. Apa este considerată un ingredient fundamental pentru viaţă, ceea ce face din craterul Jezero – cu trecutul său umed – un loc ideal pentru a fi studiat de către roverul american.

Cea mai importantă descoperire făcută de Perseverance a fost anunţată de NASA anul trecut – o probă prelevată din interiorul acelui crater compus din roci roşiatice, formată cu miliarde de ani în urmă din sedimentele depuse pe fundul unui lac, prezenta semne potenţiale de viaţă microbiană străveche. Cercetătorii au afirmat că mineralele detectate de rover ar putea reflecta activitatea microbiană străveche, însă ele s-ar fi putut forma totuşi şi prin procese non-biologice.

“Pentru a stabili dacă aceste probe constituie într-adevăr dovezi ale existenţei vieţii pe Marte, sunt necesare analize în laboratoare terestre echipate cu instrumentele necesare pentru a face această determinare”, a precizat Ken Farley.

“Perseverance va continua să colecteze probe de rocă, în speranţa că acestea vor fi aduse pe Pământ de o viitoare misiune robotizată sau de o misiune cu echipaj uman”, a adăugat cercetătorul american.

De asemenea, roverul a adunat dovezi despre moleculele organice de pe Marte. În cadrul altor descoperiri, Perseverance a documentat faptul că atmosfera marţiană este activă din punct de vedere electric, detectând descărcări electrice adeseori asociate cu vârtejuri denumite “diavoli de praf”, şi a observat pentru prima dată o auroră pe Marte în spectrul luminos vizibil, cerul marţian strălucind atunci uşor în nuanţe de verde.

În primii săi ani de explorare, Perseverance a documentat ciclul de viaţă al lacului care umplea odinioară craterul Jezero, în urmă cu aproximativ 3,7 miliarde de ani. Lacul a fost iniţial puţin adânc, depunând sedimente bogate în săruri pe fundul craterului, apoi s-a adâncit şi a atins o adâncime de cel puţin nouă metri, iar sedimentele nisipoase s-au depus în lac formând o deltă, a dezvăluit Ken Farley.

„Originea vieţii”

Roverul american îşi desfăşoară în prezent activitatea în imediata apropiere a craterului Jezero, examinând roci foarte vechi – care datează probabil din urmă cu mai bine de 4 miliarde de ani. Planeta Marte, la fel ca Pământul, s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, aşadar acele roci ar data din perioada timpurie a istoriei sale.

“Este important de menţionat că această perioadă de timp şi acest mediu de suprafaţă sunt foarte probabil similare cu cele care existau pe Terra în perioada în care viaţa a apărut pe planeta noastră. Deoarece rocile din acea eră au fost între timp complet distruse pe Pământ, Marte ne oferă un mediu analog cheie, în care se poate investiga chimia pre-biotică şi, posibil, originea vieţii”, a explicat Ken Farley.

NASA gestionează un al doilea rover funcţional pe Marte, Curiosity, care a asolizat în 2012 într-un loc denumit Craterul Gale – situat puţin mai la sud de ecuatorul marţian – şi care a străbătut până în prezent o distanţă de 36,91 de kilometri. Roverul care a înregistrat cel mai mare kilometraj pe suprafaţa planetei Marte a fost Opportunity, lansat tot de NASA şi care a parcurs 45,16 kilometri în cadrul unei misiuni ce a durat din 2004 până în 2019.

Roverul Perseverance a adus cu sine pe Marte şi un mic elicopter, denumit Ingenuity, care a devenit primul aparat de zbor ce a realizat un zbor monitorizat şi controlat pe o altă planetă, zburând cu succes de 72 de ori în atmosfera marţiană extrem de rarefiată, parcurgând o distanţă totală de 17 kilometri şi atingând altitudini de până la 24 de metri.

Mediile diferite din interiorul şi din exteriorul craterului Jezero au făcut ca această regiune să fie deosebit de relevantă pentru trecutul planetei Marte.

“Faptul că Perseverance a putut explora atât un sistem lac-râu, cât şi scoarţa marţiană timpurie, separate în timp poate de o jumătate de miliard de ani, înseamnă că situl Jezero continuă să ne ofere informaţii ştiinţifice chiar şi după cinci ani petrecuţi pe suprafaţa sa”, a concluzionat Ken Farley.

Sursa: AGERPRES