Apărarea antiaeriană ucraineană a distrus 55 de drone de atac Shahed lansate de Rusia începând de duminică ora 23:00 (20:00 GMT) în estul, nordul, sudul și centrul Ucrainei, au raportat Forțele aeriene ucrainene într-un comunicat pe Telegram.

Printre dronele lansate de partea rusă, 30 au fost de tip ‘momeală’ care s-au pierdut pe traseu, fără să producă pagube.

În urma atacului rusesc au fost lovite însă obiective din Odesa și Nikolaev (sud), Donețk (est) și Jitomir (centru), conform postului de televiziune ucrainean Kanal24 Ukraine.

Mecanicul unui tren civil de marfă a fost rănit în urma unui atac cu dronă asupra infrastructurii feroviare din regiunea Donețk (est), au anunțat Căile ferate ucrainene.

‘Propunerile de armistițiu sunt ignorate, atacurile ostile asupra infrastructurii feroviare (…) continuă’, a declarat compania ucraineană de căi ferate, Ukrzaliznîția, într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.

În cursul vizitei sâmbătă la Kiev, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierii britanic și polonez, Keir Starmer și respectiv Donald Tusk, precum și noul cancelar german Friedrich Merz s-au alăturat apelului lui Zelenski privind instituirea unui armistițiu ‘necondiționat și complet’ de 30 de zile, avertizând Moscova că în caz contrar se va expune unor ‘noi sancțiuni masive’. Europenii au dat asigurări că acționează concertat cu SUA, potrivit AFP.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a calificat cererile de încetare a focului drept ‘ultimatumuri’ și, la rândul său, a propus discuții directe cu Ucraina pentru joi pentru a pune capăt războiului, o inițiativă îmbrățișată de președintele american Donald Trump

Putin s-a pronunțat pentru reluarea negocierilor bilaterale pe baza protocoalelor de la Istanbul de la începutul anului 2022, care prevăd cerințe rusești ce echivalează cu o capitulare completă a Ucrainei, apreciază Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul în SUA.

Putin a făcut această propunere în cadrul unei conferințe de presă, convocate ad-hoc la Kremlin, în noaptea de 10 spre 11 mai, după propunerea comună a SUA, Ucrainei și Europei de încetare generală a focului pe o durată de cel puțin 30 de zile începând cu 12 mai.

Consilierul președintelui rus, Iuri Ușakov, a declarat că Rusia își va anunța în curând delegația la negocierile de la Istanbul și că aceste negocieri ar trebui să țină cont de ‘evoluțiile discuțiilor din 2022’, conform comentariului ISW publicat pe pagina sa oficială de Internet.

Putin și Ușakov se referă la proiectul de acord al Rusiei privind protocoalele de la Istanbul din aprilie 2022, care conțineau termeni ce echivalează cu o capitulare a Kievului și lasă Ucraina neputincioasă în a se apăra împotriva unei potențiale viitoare agresiuni ruse.

Wall Street Journal (WSJ) și New York Times (NYT) au relatat în martie, respectiv în iunie 2024 că au obținut mai multe versiuni ale proiectelor de protocoale de la negocierile de pace ucraineano-ruse din aprilie 2022 de la Istanbul.

Proiectele acestor protocoale cereau ca Ucraina să renunțe la aspirațiile sale de aderare la NATO și să-și modifice Constituția pentru a adăuga o prevedere de neutralitate care ar interzice țării să adere la alianțe militare, să încheie acorduri militare sau să găzduiască personal militar străin, instructori sau sisteme de arme pe teritoriul său.

De asemenea, Rusia cerea ca ea însăși, SUA, Regatul Unit, Republica Populară Chineză (RPC), Franța și Belarus să acționeze drept garanți de securitate ai acordului.

Conform documentelor, Moscova solicita și ca statele garante ‘să denunțe tratatele și acordurile internaționale incompatibile cu neutralitatea permanentă a Ucrainei, inclusiv acordurile de ajutor militar.

Ca parte a protocoalelor de la Istanbul, Rusia solicita limitarea efectivelor armatei ucrainene la 85.000 de soldați, 342 de tancuri și 519 sisteme de artilerie.

În plus, Rusia a cerut atunci ca rachetele ucrainene să fie limitate la o rază de acțiune de 40 de kilometri, o rază care ar permite forțelor ruse să desfășoare sisteme și materiale critice în apropierea Ucrainei, fără să se teamă de lovituri.

Rusia încearcă acum să reitereze aceleași cereri după trei ani de război, în pofida faptului că forțele ucrainene au reușit să forțeze Rusia să se retragă din nordul Ucrainei, au eliberat porțiuni semnificative de teritoriu în regiunile Harkov și Herson și au încetinit ritmul de înaintare al Rusiei pe întreg teatrul de operațiuni.

De fapt, Putin continuă să ceară capitularea Ucrainei în încercarea de a-și asigura obiectivele strategice prin tărăgănarea negocierilor, în timp ce caută să obțină câștiguri pe câmpul de luptă.

De asemenea, Putin continuă să ceară ca orice negocieri să abordeze ‘cauzele profunde’ ale războiului în Ucraina, așa cum le percepe Moscova, ceea ce a afirmat și în cadrul conferinței de presă amintite.

În același timp, Putin a sugerat că Rusia ar putea să accepte într-un final un armistițiu, dar a susținut că un ‘adevărat armistițiu’ nu ar trebui să permită aprovizionarea cu arme a armatei ucrainene.

Kremlinul a susținut în mod repetat că Rusia trebuie să elimine ‘cauzele profunde’ ale războiului în Ucraina, pe care oficialii ruși le-au definit ca fiind presupusa încălcare de către NATO a angajamentelor de a nu se extinde în Europa de Est și de-a lungul frontierelor Rusiei în anii 1990, 2000 și 2010, precum și presupusa discriminare de către guvernul ucrainean a etnicilor ruși, a limbii, mass-media și culturii ruse în Ucraina, mai notează ISW.

Sursa: AGERPRES