Bruxelles. „Suntem foarte recunoscători că nu suntem singuri. Şi acestea nu sunt doar vorbe. Simţim asta”, a declarat şeful statului ucrainean la începutul unui summit extraordinar al celor 27 de lideri ai ţărilor din UE, menit să întărească apărarea europeană.

Într-un contrast clar cu imaginea unui preşedinte american ameninţător în Biroul Oval, Zelenski i-a avut alături pe preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care au insistat asupra hotărârii de a sprijini Kievul.

Europa şi Ucraina sunt într-un moment decisiv, a declarat Ursula von der Leyen, promiţând să asigure ucrainenilor „mijloacele pentru a se proteja şi a lucra în favoarea unei păci juste şi durabile”.

În aceeaşi linie, cancelarul federal german, Olaf Scholz, a respins joi la Bruxelles perspectiva unei păci impuse Ucrainei, în faţa apropierii între SUA şi Rusia. „Este foarte important să ne asigurăm ca Ucraina să nu trebuiască să accepte o pace impusă, ci că este vorba de o pace justă şi echitabilă, care să garanteze suveranitatea şi independenţa” ţării, a declarat Scholz

În faţa ameninţării ruse şi a celei privind dezangajarea americană, liniile se schimbă: efectuând un viraj multă vreme de neimaginat, Germania preconizează acum investiţii masive pentru a-şi întări armata. Până acum susţinătoarea unei linii bugetare stricte, Germania vine chiar – spre stupefacţia numeroşilor diplomaţi europeni – să pledeze pentru o reformare şi relaxare a corsetului bugetar al UE.

Într-un context geopolitic total schimbat, Comisia Europeană a dezvăluit un plan pentru a reînarma Europa, menit să mobilizeze circa 800 de miliarde de euro. Printre pistele evocate, posibilitatea pentru statele membre de a-şi majora substanţial cheltuielile militare fără ca acest lucru să fie luat în calcul în stabilirea deficitului.

„Acesta este un enorm pas înainte, însă el este necesar într-o perioadă ieşită din comun”, a subliniat Ursula von der Leyen.

„Vreau să cred că SUA vor rămâne de partea noastră. Însă trebuie să fim pregătiţi şi dacă lucrurile nu vor sta astfel”, a declarat cu o zi înainte, într-o alocuţiune televizată, pe un ton sumbru, preşedintele francez, Emmanuel Macron.

Dincolo de mesajul adresat Ucrainei, această reuniune a celor 27 nu ar urma să ducă la mari anunţuri în cifre. Circa 30 de miliarde de euro vor fi disponibile pentru Ucraina în 2025 şi mai multe ţări ale UE nu consideră necesar, în viitorul imediat, să fie mărită această sumă.

Washingtonul, care s-a apropiat pe faţă de Kremlin după conversaţia telefonică între Donald Trump şi omologul său rus, Vladimir Putin, de pe 12 februarie, a îngheţat luni ajutorul său militar pentru Ucraina.

Această suspendare, care compromite în final capacitatea Ucrainei de a se apăra în faţa agresiunii ruse, priveşte de asemenea partajarea de informaţii, un element esenţial pentru soldaţii ucraineni pe câmpul de luptă, a subliniat şeful CIA, John Ratcliffe.

Ucraina, care şi-a înmulţit gesturile împăciuitoare după întrevederea catastrofală de vineri de la Washington, în timpul căreia Trump a ameninţat că o va lăsa să cadă, a declarat că lucrează pentru noi negocieri cu americanii.

Marţi, Zelenski a propus un armistiţiu cu Rusia pe cer şi pe mare, pentru a începe discuţii asupra unei păci durabile sub leadershipul lui Donald Trump. El s-a declarat dispus să semneze un acord-cadru cu privire la exploatarea de resurse naturale în Ucraina cu SUA, ceea ce preşedintele american cere.

Şeful statului ucrainean cere la rândul său garanţii de securitate solide de la aliaţii săi occidentali în cadrul unor potenţiale negocieri, pentru a se asigura că armata rusă nu va invada din nou ţara sa după o ipotetică încetare a ostilităţilor.

Turcia, care dispune de a doua cea mai mare armată în cadrul NATO ca număr de oameni, a subliniat joi că este gata să desfăşoare forţe în Ucraina dacă va fi necesar, în vederea respectării încetării luptelor.

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a respins însă orice eventualitate privind un acord al Moscovei pentru desfăşurarea de trupe europene de menţinere a păcii în Ucraina pentru a garanta un eventual armistiţiu. „Nu vedem niciun compromis posibil”, a declarat Lavrov.

Potrivit lui Emmanuel Macron, Rusia „a făcut deja din conflictul ucrainean un conflict mondial” şi, în acest context, „a rămâne spectator ar fi o nebunie”.

Însă modul în care Europa ar urma să reacţioneze nu se bucură de unanimitate. Liderul naţionalist ungar, Viktor Orban, susţinător ardent al lui Donald Trump, a atenţionat împotriva adoptării de concluzii scrise asupra Ucrainei la finalul summitului, făcând să planeze riscul ca aceste divizări să fie scoase şi mai mult la iveală.

„Cu privire la Ucraina, obiectivul este de a se ajunge la un acord al celor 27, sau aproape”, a rezumat printr-o formulă cizelată un diplomat european. „În orice situaţie, vom putea merge înainte. Important este ca Ucraina să fie susţinută”.

Sursa: AGERPRES