Într-un interviu acordat postului francez de televiziune TF1, Macron a declarat că Europa trebuie să îşi pregătească viitoarea arhitectură de securitate şi, de asemenea, să se gândească „cum să ofere garanţii Rusiei în ziua în care aceasta se va întoarce la masa negocierilor”.

Principalul consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mykhailo Podolyak, a declarat că lumea este cea care are nevoie de garanţii de securitate din partea Rusiei, nu invers. „Lumea civilizată are nevoie de <<garanţii de securitate>> faţă de intenţiile barbare ale Rusiei post-Putin”, a declarat Podolyak pe Twitter duminică.

Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei, a declarat că o Rusie „denuclearizată şi demilitarizată” ar fi cea mai bună garanţie a păcii nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru lume. „Cineva vrea să ofere garanţii de securitate unui stat terorist şi ucigaş?”, a scris Danilov pe Twitter. „În loc de Nürnberg – să semneze un acord cu Rusia şi să dea mâna?”.

Procesele de la Nürnberg pentru urmărirea penală a criminalilor de război nazişti după cel de-al Doilea Război Mondial sunt considerate astăzi ca fiind precursorii unor tribunale precum Curtea Penală Internaţională de la Haga. Moscova neagă acuzaţiile potrivit cărora forţele sale au comis crime de război în Ucraina.

După mai multe runde de discuţii la începutul războiului, Kievul şi Moscova nu s-au mai întâlnit de luni de zile pentru a negocia încheierea conflictului. Kievul spune că discuţiile de pace sunt posibile doar dacă Rusia îşi încetează atacurile şi se retrage din toate teritoriile ucrainene pe care le-a confiscat. Dar Kremlinul a declarat că Occidentul trebuie să recunoască anexarea declarată de Moscova în septembrie a unor „noi teritorii” înainte de orice discuţii cu Putin.

Săptămâna trecută, Macron a avut discuţii cu preşedintele american Joe Biden la Washington pe tema războiului din Ucraina. Biden a declarat ulterior că nu există condiţii pentru discuţiile dintre SUA şi Rusia privind încetarea conflictului. Cu toate acestea, subsecretarul american pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a declarat că insistenţa lui Putin de a recunoaşte anexările declarate indică faptul că acesta nu este serios în ceea ce priveşte discuţiile de pace.

Sugestia lui Macron de a oferi garanţii de securitate pentru Moscova a stârnit critici şi în unele ţări baltice care se învecinează cu Rusia şi o văd ca pe o ameninţare tot mai mare.

Fostul ministru de externe lituanian, Linas Linkevicus, a declarat că Rusia are garanţii de securitate atâta timp cât nu îşi „atacă, anexează sau ocupă” vecinii.

Fostul premier finlandez Alexander Stubb a declarat că nu este „în mod fundamental” de acord cu Macron. „Singurele garanţii de securitate asupra cărora ar trebui să ne concentrăm sunt, în esenţă, non-ruseşti”, a spus el pe contul său de Twitter. „Rusia trebuie mai întâi să garanteze că nu îi atacă pe alţii”.

La Kiev, David Arakhamia, deputat şi membru al echipei de negociere a Ucrainei cu Rusia în perioada în care se desfăşurau negocierile, a declarat că Ucraina este pregătită să ofere Rusiei garanţii de securitate atâta timp cât aceasta îndeplineşte patru condiţii. „Pentru aceasta este suficient: să părăsească teritoriul ţării noastre, să plătească reparaţii, să pedepsească toţi criminalii de război; să renunţe voluntar la armele nucleare”, a declarat Arakhamia pe aplicaţia de mesagerie Telegram. „După aceea, suntem gata să ne aşezăm la masa negocierilor şi să discutăm despre garanţii de securitate”.

Macron şi Zelenski au purtat discuţii frecvente în timpul celor peste nouă luni de război, iar Zelenski i-a mulţumit preşedintelui francez pentru că a încercat să găsească soluţii diplomatice, respingând totodată sugestiile lui Macron potrivit cărora Kievul ar putea fi dispus să facă un compromis. În luna mai, Macron a fost, de asemenea, criticat pe scară largă pentru că a spus că Rusia nu ar trebui să fie umilită, astfel încât, atunci când luptele din Ucraina se vor opri, să se poată găsi o soluţie diplomatică.

Sursa: Mediafax