UE pune frână extinderii

Numeroase capitale europene au salutat această extindere “istorică”, la fel şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, care a felicitat statele cu numărul 26 şi 27 ale UE pentru “procesul impresionant de reforme” prin care au trecut timp de mai bine de zece ani.

Însă cele două ţări, de departe cele mai sărace ale unei Uniuni Europene extinse, vor trebui să depună eforturi în continuare pentru a recupera întârzierea economică sau socială care le desparte de ceilalţi membri. Produsul intern brut pe cap de locuitor în România şi Bulgaria a reprezentat în 2005 numai 34% şi respectiv 33% din media europeană (ca putere de cumpărare), potrivit cifrelor oficiului european de statistică Eurostat.

De acum încolo, UE va fi mai exigentă cu ţările care aspiră să adere şi nu va mai avansa posibile date pentru aderarea lor.

Intrarea în UE a românilor şi bulgarilor, care desăvârşeşte cel de-al cincilea val de extindere, început în mai 2004 prin aderarea a zece noi membri, marchează astfel o pauză în extinderea UE, după ce acest proces a nemulţumit mulţi cetăţeni europeni. Ultimul sondaj Eurobarometru al Comisiei, din decembrie, arată că numai 46% dintre europeni au susţinut extinderea, în timp ce 42% s-au opus.

Pentru a obţine un sprijin larg şi durabil al opiniei publice, liderii europeni insistă de-acum ca ritmul extinderii să ţină cont de capacitatea Uniunii de a integra noi membri, pentru ca UE să funcţioneze mai eficient înainte de a se putea extinde mai mult.

Preşedinţia germană a UE, care a început la 1 ianuarie, trebuie, pe de altă parte, să prezinte până în iunie posibilităţile de ieşire din criza instituţională provocată de respingerea Constituţiei europene, prin referendum, de către Franţa şi Olanda în 2005. UE şi-a fixat ca obiectiv să găsească în al doilea semestru al anului 2008 o soluţie definitivă, care să poată fi pusă în aplicare în 2009.

Dacă acest calendar va fi respectat, suspendarea procesului de extindere decisă de liderii europeni n-ar trebui să afecteze Croaţia, care speră să se alăture UE înainte de 2010.

Celelalte ţări din Balcani, candidate sau candidate potenţiale (Macedonia, Albania, Muntenegru, Bosnia-Herţegovina, Serbia) ştiu, în schimb, că vor trebui să aştepte, chiar dacă UE le asigură fără încetare de viitorul său european.

În privinţa Turciei – ţinta celei mai ferme opoziţii din partea cetăţenilor europeni – negocierile de aderare au fost suspendate parţial în decembrie, din cauza refuzului său persistent de a-şi deschide porturile şi aeroporturile pentru navele şi avioanele ciprioţilor greci. Negocierile sale de aderare, deja prevăzute a dura cel puţin zece sau 15 ani, s-ar putea prelungi astfel şi mai mult.