În urma cutremurului din 4 martie 1977, care a avut o magnitudine de 7,3 grade pe scara Richter, s-au prăbușit peste 30.000 de locuințe din întreaga țară. Peste 1.500 de persoane au murit și alte 11.000 de au fost rănite.

Aproape un minut a durat cutremurul (56 de secunde), suficient însă pentru a curma peste 1.500 de vieţi omeneşti. În București s-au prăbușit mai bine de 33 de clădiri și blocuri mari. În 2017, în Capitală doar 20 de clădiri erau consolidate după Revoluție, fiind alocate 10 milioane de euro în acest sens, de către Primărie.

Epicentrul cutremurului din 1977 a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de şoc s-a simţit în toţi Balcanii. În Bulgaria, în oraşul Şviştov, de pe malul Dunării, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit.

În Capitală și-au pierdut viața 1.424 de oameni, din totalul de 1.578 de morți înregistraţi în întreaga ţară, iar alte 7.500 de persoane din București au fost rănite.

Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).

Printre orașele extrem de afectate de cutremur se numără și Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al țării. După seism, autoritățile au anunțat că orașul a fost afectat în proporție de 80%, fiind practic ras de pe fața pământului. În schimb, circulă și o legendă urbană potrivit căreia pagubele nu ar fi fost atât de mari și că autoritățile au dărâmat cu buldozerele clădirile care au rămas în picioare, după ce Nicolae Ceaușescu a anunțat că va vizita orașul.

Chiar dacă în primele ore de după cutremur reacția autorităților a fost slabă, un număr mare de români s-au solidarizat și au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor și la salvarea victimelor. Măsurile de sporire a producției de alimente au fost luate, în urma apelului prezidențial, pentru a asigura necesarul populației și s-a dispus restabilirea rețelelor utilitare – apă, gaz, telefonie, curent electric. Totodată, cetățenii din întreaga țară s-au mobilizat și au trimis ajutoare către zonele afectate.

În prezent, autoritățile au la dispoziție sistemul RO-ALERT prin care anunță populația în cazul unui cutremur – cetățenii nu vor fi anunțați înainte de producerea seismului, ci ulterior.

La cutremurul de 5,8 grade din octombrie 2018 din România, mulți utilizatori au criticat sistemul RO-ALERT deoarece nu au fost informați înainte de producerea acestuia.

Portalul ro-alert.ro, dedicat sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă, a fost lansat în 15 septembrie. Sistemul a fost testat la nivel naţional din 17 septembrie 2018, iar apoi a devenit operaţional, însă va fi folosit doar în situaţii grave, după cum a declarat atunci Raed Arafat. Acesta a subliniat atunci că alertele nu vor fi transmise şi în caz de cutremur, pentru a evita panica.

Sursa: Mediafax